Șeful DSU, Raed Arafat, la Tema zilei: Trebuie să dureze măcar 2-3 săptămâni să vedem impactul acestor măsuri. Nu s-a pus problema să relaxăm restricțiile din cauza protestelor

Joi, în România mai erau libere doar 131 de paturi de terapie intensivă pentru bolnavii de COVID-19.

Încă un tir de terapie intensivă va fi operaționalizat la Spitalul „Victor Babeș” din București, cel mai probabil mâine, a anunțat Raed Arafat în debutul discuției.

„Problema pe care trebuie să o înțeleagă lumea și știu că noi am explicat și când explicăm din nou avem conspiraționiștii care zic că noi mințim, dar situația este următoarea: vine un număr zilnic de o mie, o mie pe București, pe țară sunt 6 mii – nu e o cifră mică, e bine că s-a stabilizat cât de cât și suntem în continuu la această cifră, n-am trecut la 7 mii, dar în același timp această cifră zilnică înseamnă un procent zilnic care pleacă peste o săptămână, două, la terapie intensivă, la secțiile care au nevoie de oxigen în ele, sau unii dintre ei chiar mai repede decât o săptămână-două, în câteva zile ajung acolo. În secțiile de terapie intensivă oamenii s-au obișnuit mai mult cu tratamentul acestor cazuri și unele dintre ele stau mai mult chiar în secțiile de terapie intensivă și supraviețuiesc mai mult decât înainte, dar asta înseamnă că secția e blocată o mai lungă perioadă„, a explicat Raed Arafat.

Referitor la situația din țară, există în unele județe în continuare creșteri lente și există în alte zone stabilizare. În Timiș și în Maramureș, unde s-au făcut mai multe carantinări zonale, se vede o tendință de stabilizare și de scădere, a exemplificat șeful DSU. Sunt alte zone unde se vede o creștere. Chiar și unde este platou se poate schimba către o creștere din nou.

„Da, sectorul medical este sub o presiune„, a subliniat Raed Arafat.

În aceste condiții, primul palier de lucru este vaccinarea în masă, iar al doilea palier este managementul situației actuale, tocmai pentru că încă nu sunt suficiente persoane imunizate.

„De aici venim și spunem că sunt măsuri care se iau pentru oprirea răspândirii și sunt măsuri care, comparativ cu alte țări, sunt mult mai, să zicem nu neapărat echilibrate, cât sunt mult mai relaxate decât în alte țări. Dar în același timp, aceste măsuri trebuie să meargă mână în mână cu vaccinarea. (…) Cu cât vaccinăm mai mult și cu cât vaccinăm mai repede, cu atât ieșim mai repede din situația în care suntem”, a subliniat șeful DSU.

La Timișoara au fost carantinate inițial localitățile lipite de municipiu – același lucru s-a făcut și la București.

„Când a crescut Timișoara semnificativ, înainte să luăm măsurile de weekend și măsurile care merg pe toată săptămâna dacă se depășește 7,5, la Timișoara am reușit să stopăm și să începem să scădem, adică să tragem frâna și să înceapă să scadă incidența când am aplicat măsuri mai generale. Acum se aplică măsuri mai generale și în București și Ilfov. Pe lângă carantinarea în localitățile din Ilfov, și Bucureștiul are măsuri de weekend și, dacă depășește 7,5, dacă atinge 7,5, va avea măsurile pe durata săptămânii. Aceste măsuri eu sunt convins că, dacă se aplică la momentul în care e necesar, sau cum sunt aplicate acum pe weekend, vor ajuta să oprească creșterea mai departe și vor ajuta să o scadă. Dar acest lucru bineînțeles o să vedem, trebuie să dureze măcar 2-3 săptămâni să vedem impactul acestor măsuri„, a adăugat șeful DSU.

Întrebat dacă a fost luat în calcul scenariul relaxării restricțiilor date fiind protestele, Raed Arafat a răspuns: „Nu s-a pus problema să relaxăm din cauza protestelor. Proteste au fost și în alte țări și ați văzut că și în celelalte țări măsurile lor au continuat. Este de înțeles de ce protestează o parte din lume. Este acest sentiment că nu mai putem, că nu mai merge, că de ce măsurile continuă și nu s-a rezolvat problema. E foarte greu să  explici la oameni de fapt comportamentul unor astfel de patogeni, cum se comportă, cum este situația”.

„Vaccinarea va scurta durata pandemiei, că dacă nu era vaccinarea, cu siguranță pandemia asta ar fi durat mult mai mult decât am putea acum să sperăm să dureze cu vaccinarea, dacă vaccinăm un număr suficient de oameni. Așa că chiar dacă iese lumea, înțelegem, li se explică, acolo unde se poate ajuta se ajută, dar în același timp nici nu poți risca să rămâi fără nicio măsură, pentru că în momentul în care o să vedem că se umple terapia intensivă, se umple unitatea de primi urgențe, după care bolnavul nu o să mai aibă unde să intre în spital și s-a întâmplat în unele țări treaba asta, inclusiv europene la un anumit moment, cu siguranță foarte multă lume care acuma nu vorbește o să aibă întrebarea pe buze: dar voi ce-ați făcut până acuma și de ce n-ați luat măsuri? Adică noi nu putem să vedem numai o voce care acuma vine și îți spune: să nu luați măsuri, că nu mai vrem măsuri, că noi nu mai vrem, nu mai vrem mască, nu mai vrem nimic, și să neglijăm faptul că e foarte multă lume care știe care e situația, care așteaptă să se vaccineze, care dorește să iasă din această situație, dar făcând-o, să zicem, conform recomandărilor sanitare și care o să vină sa ne întrebe: de ce nu ați făcut nimic să preveniți situația la care am ajuns? Deci aici este balanța la care trebuie să ajungem și să luăm în considerare părerea experților”, a explicat Raed Arafat.

„Acești experți nu sunt doctorul Arafat sau o singură persoană. Se discută cu mai mulți, este INSP-ul, este grupul tehnico-științific, sunt mai mulți colegi cu care se discută. Eu sunt convins că la nivel guvernamental se mai discută și cu alții, se mai întreabă, și așa este normal. Și din toate aceste păreri, în final se ajunge la anumite măsuri care se iau, cum ajunge și în Franța președintele Franței să ia anumite măsuri și după ce zice la un moment că ‘vom relaxa’ vine și-ți spune ‘nu mai putem să relaxăm acuma, chiar înăsprim situația’, pentru că există oameni care analizează, care văd datele și care vin cu propunerile și el ia aceste decizii. Și la noi este la fel – sunt oameni care analizează, vin cu propuneri, propunerile sunt adaptate, nu trebuie neapărat luate aceleași propuneri, dar se iau la noi la nivel de CNSU și la nivel de hotărâre de guvern”, a exemplificat șeful DSU.

La București, la Oradea și la Timișoara sunt implicate spitalele private în gestionarea pandemiei. Problema este că trebuie detașat personal din spitalul public.

„La București, Monza este implicat, dar personalul medical, parte importantă din el, este detașat de către noi, de la DSU, prin ordine date de la spitalele publice să lucreze acolo – am adus rezidenți, am adus medici, tot, ca să folosim spațiul spitalului respectiv. Mai există spitale care au avut personal propriu care s-au implicat, dar în același timp trebuie să înțelegem – dacă spitalul este dependent de personalul din spitalul public care vine după-masa și lucrează acolo, degeaba îl implic și spun folosește-ți personalul, că el mi-l ia de la spitalul public. Deci soluția, cum am găsit la spitalul Monza, să o zic clar, la București, unde am adus noi medicii, aici a mers. Dar asta înseamnă să găsesc medici pe care să-i duc din sectorul public să lucreze acolo. Spitalele private nu toate au resurse suficiente de personal, de terapie intensivă și tot ce le trebuie ca să ducă secții mari de terapie intensivă fără să aducă personal din altă parte”, a subliniat Raed Arafat.

„Este greu. Perioada asta care a durat, demult, de 100 de ani nu cred că a fost vreo situație în care să ai atâta durată de timp în care să aplici niște reguli neplăcute și oamenii clar că reacționează într-un fel după ce au o presiune maximă asupra lor un an – deja am depășit un an aproape, și asta e de înțeles iarăși. Dar totuși apelăm la înțelegerea oamenilor, pentru că avem lumină la capătul tunelului și asta e vaccinarea. Și ei trebuie să înțeleagă că prin vaccinare de fapt cumpărăm înapoi libertățile noastre, care au fost afectate„, a subliniat Raed Arafat.

Referitor la o informație vehiculată în presă privind posibilitatea schimbării sale din funcție, Raed Arafat a subliniat că este pentru a treia sau a patra oară când se întâmplă acest lucru, dar este a doua oară când se pune și numele unei persoane.

Acel nume este al coordonatorului campaniei naționale de vaccinare, col. dr. Valeriu Gheorghiță.

„Cei care răspândesc aceste știri cred că nu știu cu ce se ocupă DSU – unii îl confundă cu un departament care se ocupă numai de probleme medicale, alții nu înțeleg ce avem în coordonare, dar, în final, libertatea de a schimba pe doctorul Arafat o are în totalitate decidentul și asta este la nivel politic, bineînțeles, guvernul, domnul prim-ministru. Dacă dorește acest lucru, poate să-l facă oricând”, a declarat Raed Arafat.

„Eu privesc aceste informații și multe altele din ultima perioadă ca o tentativă de a reduce încrederea în orice persoană sau instituție în care mai are cineva încredere. (..) Eu cred că așa cum este ținta dr. Arafat, vedeți că sunt multe alte ținte pe care le vedem în ultima perioadă și toate sunt menite să scadă încrederea și să arate că ceva nu e ok”, a subliniat șeful DSU.

_________________________________

Studiile internaționale confirmă: România este printre țările cu cele mai blânde restricții din Uniunea Europeană.

Din Portugalia și până în Polonia, din Grecia și până în Germania, cumpărăturile sunt limitate. În unele zone e obligatorie chiar masca FFP, iar circulația restricționată.

În Franța, de exemplu, este carantină de noapte de la orele 19.00 până dimineață, la 6.00.

Mihaela Antoche, corespondent TVR în Franța: Deplasările permise sunt restrânse și trebuie foarte bine justificate. Se pot cumpăra alimente sau medicamente de la farmacie, se poate merge la medic. Librăriile, florăriile, saloanele de coafură și cizmăriile sunt deschise, în schimb nu se pot cumpăra haine sau încălțăminte, deoarece sunt considerate cumpărături neesențiale.

Spania și Italia au fost țările cele mai afectate la începutul pandemiei. În unele zone sunt și acum restricții serioase, pentru că autoritățile nu vor ca istoria să se repete.

Oana Dobrescu, corespondent TVR în Spania: În acest moment, câteva localități din Asturia, de exemplu, se află în alertă de gradul 4. Așa că sunt izolate și toate activitățile neesențiale sunt oprite. Sunt închise hoteluri, săli de sport, cinematografe, muzee și malluri. Inclusiv în supermarketuri, zonele în care se află alte produse în afară de cele alimentare sunt delimitate și nu poți cumpăra nimic de acolo.

Luiza Dincă, jurnalist Radio Torino: În Italia, grădinițele și școlile sunt închise în majoritatea regiunilor din 15 martie. Urmează să fie deschise după Paștele catolic. În ciuda codului roșu care persistă în foarte multe regiuni, Italia respiră un aer de libertate, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut: copiii se pot juca în parc, au acces la spațiile de joacă, iar adulții se pot deplasa fără restricții până la ora 22.00.

Potrivit unui studiu realizat de Oxford, pe o scară a restricțiilor de la 1 la 100, România era la un nivel de aproape 64, comparabil, de exemplu, cu Bulgaria și Suedia.

Studiul arată că restricțiile cele mai dure sunt aplicate de Grecia, Italia, Irlanda și Cehia.