15 iunie 1990, ultima zi a celei mai sângeroase mineriade. După 30 de ani, nu există niciun vinovat pentru ororile din 13-15 iunie

Minerii erau convinşi că în sediile partidelor de opoziţie şi în facultăţi sunt ascunse arme, droguri şi maşini de fabricat valută. Ortacii au luat toate aparatele de dactilografiat şi de fotocopiat găsite în aceste instituţii şi le-au încărcat în camioane puse la dispoziţie de ministerul de Interne.

În iunie 1990, bărbaţii cu barbă sau cu ochelari aflaţi în centrul Bucureştiului au fost bătuţi sau reţinuţi. Pentru mineri, acesta era profilul intelectualului care a manifestat în Piaţa Universităţii.

Au fost maltratate tinere care erau bănuite că sunt studente şi tineri cu plete ori cu cercei în urechi. Dar mineriada a avut şi un caracter de epurare etnică. Ortacii au bătut şi au reţinut sute de persoane de etnie romă care nu au avut nicio legătură cu fenomenul Pieţei Universităţii.

Mineriada din iunie 1990 a însemnat şi primul mare val de emigranţi. Principalele victime, intelectualii şi studenţii, au părăsit România în masă, pentru totdeauna.

În iunie ’90 s-au înregistrat oficial patru morți și peste 2.500 de răniţi și reţinuţi abuziv. Dosarul mineriadei a ajuns în instanţă abia după 27 de ani. Dar anul trecut a fost trimis înapoi, procurorilor, pentru refacere. Aşa că, după 30 de ani, nu există niciun vinovat pentru ororile de atunci.