17 octombrie, Ziua Internaţională pentru Eradicarea Săraciei. 115 milioane de oameni, sub pragul sărăciei extreme din cauza pandemiei
17 Octombrie 2020, 15:14

Într-o lume caracterizată de un înalt nivel de dezvoltare economică, mijloace tehnologice și resurse financiare, milioane de oameni trăiesc în sărăcie extremă. Studiile recente arată că pandemia de COVID-19 va împinge aproximativ 88 - 115 milioane de oameni în sărăcie extremă.

Persoanele care trăiesc în sărăcie se confruntă cu multe lipsuri interdependente care îi privează de drepturi și le perpetuează sărăcia: condiții de muncă periculoase, locuințe nesigure, lipsa alimentelor nutritive, acces inegal la justiție, lipsa puterii politice, acces limitat la asistența medicală

Tema 2020: Împreună pentru drepate socială și de mediu pentru toți

Justiția socială nu poate fi realizată pe deplin fără a corecta nedreptățile de mediu. Oamenii care trăiesc în sărăcie extremă sunt primii care acționează decisiv în cadrul comunităților lor ca răspuns la sărăcie, schimbări climatice și provocări de mediu. Cu toate acestea, eforturile și experiența lor trec adesea neobservate și neapreciate; capacitatea lor de a contribui pozitiv la soluții a fost trecută cu vederea; nu sunt recunoscuți ca factori de schimbare și vocile lor nu sunt auzite, în special în organismele internaționale. Acest lucru trebuie să se schimbe.

(w500) Sărăcie

Participarea, cunoștințele, contribuțiile și experiența persoanelor care trăiesc în sărăcie și a celor lăsați în urmă trebuie să fie evaluate, respectate și reflectate în eforturile noastre de a construi o lume echitabilă și durabilă în care să existe justiție socială și de mediu pentru toți. În 2018, 8% dintre angajații lumii și familiile lor trăiau cu mai puțin de 1,90 dolari de persoană pe zi. Majoritatea oamenilor care trăiesc sub pragul sărăciei, în Asia de Sud și Africa subsahariană. Ratele ridicate ale sărăciei se găsesc adesea în țările mici, fragile și afectate de conflicte.

Începând din 2018, 55% din populația lumii nu beneficiază de protecție socială.

COVID-19 și sărăcia

Cu 10 ani înainte de 2030, data scadentă pentru îndeplinirea Obiectivelor de dezvoltare durabilă, al cărei prim scop este eradicarea sărăciei în toate formele, COVID-19 aruncă tot mai mulți oameni în sărăcie extremă.

Pandemia de COVID-19 va împinge aproximativ 88 - 115 milioane de oameni în sărăcie extremă.

Singurul șoc care a crescut rata sărăciei mondiale în ultimii 30 de ani a fost criza financiară asiatică din 1997-1998.

Nivelul sărăciei scăzuse înainte de ambele șocuri.

(w500) Ziua Inter

În timp ce criza financiară asiatică a crescut sărăcia cu 1,3% în 1998 față de 1997 (de la 29,6% la 30%), se preconizează că pandemia COVID-19 va crește sărăcia cu 8,1% în 2020 față de 2019 (de la 8,4% la 9,1%).

Pandemia COVID-19 este încă în evoluție, iar prognozele pe termen lung nu sunt disponibile. Folosind datele și proiecțiile disponibile acum, se pare că noul coronavirus este cel mai grav factor care a intervenit în eradicarea sărăciei în ultimele trei decenii.

Sărăcia extremă va creşte anul acesta pentru prima dată în peste două decenii. Pandemia de COVID-19 va face ca 115 milioane de oameni să se încadreze în această categorie până la finalul anului, arată Banca Mondială.

Până în 2021, cifra celor aflaţi sub pragul sărăciei extreme ar putea ajunge la 150 de milioane, arată cifrele citate de BBC News.

Sărăcia extremă este definită ca nivelul de trai al unei persoane care are mai puţin de 1,9 dolari pe zi (7,8 lei).

Creşterea sărăciei extreme înregistrată anul acesta, este prima din 1998, când criza financiară asiatică a zguduit economia globală.

Înainte de pandemie, rata sărăciei extreme era de aşteptat să scadă la 7,9% în 2020. Dar acum este probabil să afecteze între 9,1% şi 9,4% din populaţia lumii, arată raportul Băncii Mondiale.

Risipa alimentară, impact pe termen lung asupra societății

Un studiu recent arată că trei din patru români aruncă mâncarea neconsumată

Trei din patru români aruncă mâncarea neconsumată. Românii cheltuie între 30% și 40% din venituri pe alimente, față de media de 10% din Uniunea Europeană, iar între 33% și 50% din mâncarea cumpărată ajunge să fie aruncată.

De Ziua Națională a Alimentației și a Combaterii Risipei Alimentare, LifeBox atrage atenția asupra fenomenului risipei alimentare, cu impact pe termen lung asupra societății.

(w500) Eradicarea

Potrivit datelor din ghidul companiei pentru alegerea optimă a meniului, trei din patru respondenți la întrebarea: „Ce faci cu mâncarea care îți rămâne în frigider, neconsumată?” au menționat că o aruncă, un obicei de consum tot mai întâlnit în special în mediile urbane, în timp ce un sfert dintre aceștia spun că au grijă să o consume integral sau să o doneze.

Conform unui raport al Comisiei Europene, românii cheltuie între 30% și 40% din venituri pe alimente, comparativ cu media de circa 10% în Uniunea Europeană.

De asemenea, între 33% și 50% din mâncarea pe care o cumpărăm ajunge să fie aruncată. Până la 50% din totalul risipei alimentară este produs de consumatorii individuali din orașe, potrivit aceleiași surse.

„Conștientizarea acestui obicei de consum este unul foarte important pentru societate și am văzut încă de la începutul activității noastre o mare oportunitate de a ne implica în reducerea risipei alimentare. Prin crearea unui sistem în care clienții noștri își comandă mesele în avans, în medie pe șapte zile, putem să ne aprovizionăm exact cu ceea ce avem nevoie de la furnizorii noștri și, la rândul lor, clienții consumă exact cât au nevoie, fără a mai arunca mâncarea. Rezultatul a fost o reducere semnificativă a deșeurilor alimentare din lanțul de aprovizionare, în special comparativ cu bucătăriile restaurantelor clasice, precum și reducerea risipei în cazul clienților noștri și, nu în ultimul rând, educarea lor în acest sens”, au declarat cofondatorii LifeBox.