Animaţia, artă şi industrie globală, sărbătorită în 28 octombrie. Cum arată primul desen animat din istorie

28 octombrie 2021, 08:01

Afişul din acest an este creaţia artistei Maryam Mohajer şi este imaginea speranței, imaginației și culturii.

În colțul de jos, copiii desenează cu creta pe un perete de cărămidă. O fetiţă desenează un phoenix cu aripile întinse. Culorile izvorăsc din cărămizi, împrăștiindu-se și ondulându-se, devenind penele lungi și complicate ale păsării, ridicându-se de-a lungul paginii, în aer, eliberată.

„Toţi trecem prin momente grele…” a spus Maryam. „Am vrut să pun speranță în lucrarea mea; un miracol, un dram de magie chiar. Pasărea phoenix întruchipează aici acel spirit pe care animaţia îl împărtășeşte cu spectatorul. Phoenix este o creatură frumoasă, reprezentând magia și speranța în cultura persană”. Maryam a luat phoenixul dintr-o veche ilustrație persană semnată Muhammad Zaman ibn Haji Yusuf, celebrul artist persan.

(w380) Ziua inter

„Mereu am fost interesat să lucrez cu copiii. Îmi place atitudinea lor sinceră şi non-părtinitoare şi speranţa ăe care ei o emană”, spune artista. „Imaginația lor nelimitată mă fascinează întotdeauna. Este ca şi în cazul animației, în sensul că orice este posibil. ”

Şi fonturile folosite pe afiş au la bază caligrafia persană „Liniile textului se ondulează și se mișcă oglindindu-se în penele cozii phoenixului.

„E atât de multă viață în animație”, a adăugat ea. „Ideea de a crea un întreg univers care se mișcă, trăiește și respiră este pur și simplu magică pentru mine. Nimic nu se compară cu asta. ”

Ziua internaţională a animaţiei

Este sărbătorită din anul 2002 şi rememorează data la care, în 1892, Teatrul Optic al lui Emile Reynaud a avut prima reprezentaţie la celebrul Muzeu Grevin din Paris.

An de an, importanţa acestei zile a fost accentuată de progresele tehnologiilor care au făcut posibilă dezvoltarea animaţiei, iar evenimentele, organizate acum în mai mult de 40 de ţări de pe toate continentele, aduc un omagiu acestei industrii şi au scopul de a face cât mai populară arta animaţiei.

 

Este ziua lung metrajelor, scurt metrajelor, a filmelor de arhivă sau ale studenţilor şi care exemplifică o gamă largă de tehnici de producţie, de la desen, pictură, animaţie cu păpuşi sau obiecte, folosind plastilina, nisipul, hărtia sau computerul. Şi pentru că multe dintre filmele de animaţie sunt non-verbale, Ziua Animaţiei este şi o bună ocazie de comunicare interculturală.

Animaţia, un cinema paralel

Aşa definea criticul italian Giannalberto Bendazzi animaţia, un cinema care crează iluzia mişcării derulând rapid o secvenţă de imagini şi care are o autonomie de limbaj, tehnică şi stilistică proprii. Iar, materia primă a animaţiei este Ideea, adăuga foarte inspirat cineastul francez Alexandre Alexeieff.

Deşi se produce şi se consumă multă animaţie în industria cinematografiei, aceasta nu este încă recunoscută pe deplin ca o ramură artistică şi rămâne un fenomen destul de puţin cunoscut, deşi a avut, ca şi cinematograful, o explozie creativă.

Primii paşi în arta animaţiei cinematografice au fost făcuţi de americanul J. Stuart Blackton şi de francezul Émile Cohl, în primul deceniu al secolului XX. Fantasmagoria, produsă de Cohl în anul 1908 este considerat de istoricii cinematografului primul desen animat.

Titlul filmului făcea referire la “fantasmograph”, o variantă a lanternei magice care proiecta umbre pe pereţii din jur.

De la primele tehnici considerate tradiţionale, stop-motion, gravare direct pe film, pixilation, claymation sau cu păpuşi, cinematograful de animaţie a evoluat din ce în ce mai îndrăzneţ, cu mijloace minimaliste şi materiale banale cu care animatorii au reprezintat imaginarul mai eficient decât filmul cu actori.

Mare parte din principiile animaţiei descoperite în primele decenii ale secolului XX, sunt aplicate şi acum şi unele se aseamănă cu cele din film sau teatru. Pentru a face animaţia cât mai realistă, mişcarea obiectelor reproduce legile fizicii, iar cea a personajelor, a corpului uman, se folosesc lumini şi umbre, unghiuri pentru a reproduce poziţii ale camerei sau accelerarea succesiunii desenelor pentru a sugera acţiuni naturale şi viteza lor.

Mereu reinventată, animaţia a beneficiat de perfectionarea aparaturii de înregistrare, utilizarea culorilor, a planurilor succesive pentru crearea profunzimii, a sonorului şi în special de folosirea computerului. Animaţia creată digital a produs practic o revoluţie şi a devenit foarte populară după Toy Story (1995), primul lung metraj de animaţie generat integral cu această tehnică. Software-uri ca Maya au schimbat faţa animaţiei digitale, orele de muncă ale animatorilor au fost reduse drastic, iar rezultatele s-au dovedit superioare, incusiv imaginile 3D.

 

Ca şi alte forme de media, şi animaţia a instituit premii de excelenţă, primele fiind acordate de Academia Americană de Film, în 1932.

Câştigător a fost atunci scurt metrajul Flowers and Trees, o producţie Walt Disney şi United Artists.

În anul 1991, Frumoasa și Bestia a fost nominalizat de Academia Americană la categoria „Cel mai bun film”, iar din 2001 au fost instituite premiile Oscar pentru lung metraje de animaţi, primul Oscar fiind acordat în anul următor filmului Shrek, produs de DreamWorks şi Pacific Data Images.

De atunci, Disney/Pixar a produs cele mai multe dintre filme fie pentru câştiga, fie pentru a fi nominalizate la Oscar.

(w460) Toy Story

Dimensiunea globală a industriei animaţiei

Cererea pentru divertismentul de animaţie a crescut odată cu cea a spaţiului de difuzare TV pe cablu sau satelit şi cu popularitatea Internetului. În trecut, serialele de animaţie se adresau copiilor mai mici de nouă ani, dar mai recent, staţiile TV au difuzat animaţie pentru adolescenţi, adulţi sau pentru întreaga familie, iar animaţii ca The Simpsons, King of the Hill sau BoJack Horseman, sitcomul american de animaţie ajuns la sezonul 3, au fost programate, cu succes, în prime time.

Industria globală a animaţiei a depăşit 222 de miliarde de dolari, cele mai mari pieţe sunt Statele Unite, Canada, Japonia, China, Franţa, Marea Britanie şi Germania, şi este influenţată de marile studiouri multinaţionale ca şi de companiile TV şi de cablu. Acestea se implică în activităţi începând de la pre-producţie la distribuţie, ca şi în noile surse de venit din vânzarea de DVD-uri şi a drepturilor de licenţiere.

 

 

surse

asifa.net

reuters.com

istoriafilmului.ro

 

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite