6 ore de discuții între președinții Putin și Macron. Putin: Rusia e una dintre puterile nucleare ale lumii, iar câteva dintre componentele ei moderne le întrec pe cele ale NATO. Să ştiţi că nu vor fi învingători

Actualizare: Preşedinţii francez şi ucrainean, Emmanuel Macron şi VoLodimir Zelenski, au o întâlnire la Kiev, după ce liderul francez a fost ieri la Moscova.

___________________________________________________________________________

Aproape 6 ore au durat discuțiile dintre președinții Putin și Macron. Rusia insistă pe garanțiile de securiate pe care vrea să le primească din partea Occidentului, mai ales pe cele trei puncte legate de neaderarea Ucrainei și Georgiei în NATO , neamplasarea sistemelor de atac în apropierea granițelor ei și revenirea la configurația militară din Europa anului 1997. Președintele rus susține că răspunsurile la principalele temeri ale Moscovei au fost ocolite de Statele Unite și NATO.

INTRAREA UCRAINEI ÎN NATO E INACCEPTABILĂ PENTRU RUSIA

Vladmir Putin a explicat de ce intrarea Ucranei în NATO este de neacceptat pentru Rusia. Există riscul unui conflict militar major între statele Alianței și Rusia- spunea Putin, din cauza Crimeei.

Vladimir Putin, preşedintele Federaţiei Ruse: Dacă Ucraina va intra în NATO şi va încerca să readucă prin forţă Crimeea în componenţa ei, statele europene vor fi atrase în mod automat într-un conflict militar cu Rusia. Desigur, înţelegem că potenţialul militar al NATO faţă de cel al Rusiei nu poate fi comparat. Înţelegem însă că şi Rusia e una dintre puterile nucleare ale lumii, iar câteva dintre componentele ei moderne le întrec pe cele ale NATO. Să ştiţi că nu vor fi învingători.

PREȘEDINTELE MACRON SPERĂ ÎN GĂSIREA UNUI NUMITOR COMUN

Președintele Macron este convins că se pot găsi anumite puncte de convergență care să ducă la detensionarea situației și la diminuarea temerilor Moscovei.

Emmanuel Macron, președintele Franței: Trebuie să reconstruim împreună soluţii concrete, pentru că trăim de părţi opuse ale aceloraşi frontiere comune. Deci săptămânile următoare trebuie dedicate acestui aspect şi, în acelaşi timp, capacităţii noastre de a construi securitatea, respectând pe deplin suveranitatea şi independenţa câtorva ţări care nu sunt membre UE sau NATO, dar sunt în regiune. Mă refer la Belarus, la Ucraina, desigur, mă refer la Georgia, mă refer la Moldova. Sunt ţări a căror suveranitate trebuie pe deplin respectată, pentru că acest lucru contribuie la securitatea noastră colectivă.

Liderul francez vede partea pozitivă a lucrurilor și crede că, în sfârșit, a fost demarat procesul real, care ar putea să dureze mai mult timp – de identificare a unor soluții sau a unor formule de compromis pentru a evita o escaladare militară a conflictului ruso- occidental din jurul Ucrainei.