Amploarea programului de baloane de spionaj al Chinei. Beijingul vrea să dezvolte „vehicule mai ușoare decât aerul”

Se pare că această descoperire a fost inclusă în rapoartele serviciilor de informații pentru parlamentarii americani și va duce, aproape sigur, la o examinare și mai amănunțită a vânzării către China de tehnologie avansată „cu dublă utilizare”.

Anchetatorii își continuă eforturile de recuperare a epavei balonului și a încărcăturii sale de echipament de supraveghere din apele puțin adânci de pe coasta Carolinei de Sud, dar au ajuns deja la concluzia că nava făcea parte dintr-o flotă operată de armata chineză cu senzori capabili să detecteze comunicații electronice. Printre ținte, se numărau probabil datele transmise în interiorul și în jurul bazelor americane, precum și între aceste baze și sateliții americani. Oficialii au declarat că numai echipamentul de supraveghere al balonului era de mărimea unui avion regional, cu panouri solare capabile să alimenteze „mai mulți senzori activi de colectare de informații”, datele fiind trimise în timp real către sateliții chinezi care orbitează deasupra.

Președintele Biden s-a confruntat cu critici acerbe pentru că a permis balonului să traverseze SUA înainte de a-l doborî, dar acum este clar că unul dintre motive – în afară de teama de pagubele provocate de căderea resturilor – a fost acela de a observa balonul de 60 de metri înălțime în acțiune. Oficialii au furnizat imagini de înaltă rezoluție din avioanele-spion U-2 care au monitorizat balonul. De asemenea, au insistat că au fost luate și alte contramăsuri pentru a împiedica balonul să culeagă date.

Oficialii insistă că monitorizau evoluția balonului cu mult înainte ca acesta să traverseze spațiul aerian al SUA și să fie văzut zăbovind deasupra statului Montana, unde se află baza aeriană Malmstrom, care are peste 100 de silozuri ce conțin rachete balistice intercontinentale Minuteman III cu încărcătură nucleară.

Vineri, Joe Biden a ordonat armatei să doboare un alt „obiect de mare altitudine” în apropiere de Alaska, deși Casa Albă nu a confirmat dacă este vorba de un alt balon de spionaj chinezesc. Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby, a declarat că obiectul „a reprezentat o amenințare rezonabilă la adresa siguranței zborului civil”. Oficialii americani spun că cel puțin cinci baloane chinezești de spionaj au traversat anterior teritoriul SUA – două în timpul administrației Biden și trei în timp ce Donald Trump se afla la Casa Albă. Dar ei au încercat să prezinte aceste intruziuni ca făcând parte dintr-un efort global de informații al forțelor aeriene ale Armatei Populare de Eliberare – baloanele-spion chinezești încălcând suveranitatea a peste 40 de țări de pe cinci continente. Într-un efort de a obține o influență diplomatică maximă, secretarul de stat adjunct Wendy Sherman a informat în această săptămână zeci de diplomați de la Washington, iar ambasadelor americane le-au fost trimise informații pentru a fi împărtășite cu aliații, notează The Spectator.

Baloanele de spionaj nu mai sunt vehiculele greoaie de altădată și încep să apară informații despre amploarea imensă a eforturilor de cercetare ale Chinei în ceea ce numește „vehicule mai ușoare decât aerul” de mare altitudine. Oficialii spun că programul este operat din mai multe locații din China. Imagini din satelit publicate de site-ul internet cu profil militar „The War Zone” (Zona de război) arată instalații mari, asemănătoare unor hangare, în provincia Xinjiang, situată în vestul îndepărtat al țării, despre care se spune că fac parte din programul secret.

Documente academice chinezești descriu testarea unui „dirijabil stratosferic”, iar o echipă de la Universitatea Națională de Tehnologie a Apărării din China studiază progresele în domeniul baloanelor. China s-a lăudat, de asemenea, că baloanele de mare altitudine pot fi folosite ca platformă pentru lansarea de rachete și drone. Încă din 2018, televiziunea de stat chineză CCTV a raportat că un balon de mare altitudine a testat lansarea de rachete hipersonice. Înregistrarea video postată la acea vreme, în care se vedea un balon lansator de rachete similar cu cel de deasupra SUA, a fost acum ștearsă. Un articol din 2020 din Cotidianul Armatei Populare de Eliberare a descris spațiul apropiat ca fiind „un nou câmp de luptă în războiul modern”.

Afirmațiile continue ale Chinei potrivit cărora vehiculul doborât a fost un balon meteorologic nevinovat care a ieșit de pe traseu par din ce în ce mai absurde.

Este posibil ca repercusiunile balonului-spion să fie abia la început. Anchetatorii mai multor agenții de informații americane vor cerceta resturile balonului și, pe măsură ce în zilele următoare vor apărea mai multe detalii despre încărcătura de supraveghere a acestuia, Washingtonul va savura, fără îndoială, rușinea Beijingului. Vor fi examinate îndeaproape companiile și institutele chineze care au contribuit cu tehnologie și know-how la programul de dezvoltare a balonului. Aceasta va arunca și mai multă lumină asupra politicii chineze de fuziune militar-civilă, conform căreia tehnologia civilă sau comercială trebuie să fie pusă la dispoziția armatei. Fără îndoială, Departamentul de Justiție al SUA pregătește sancțiuni suplimentare și, eventual, acuzații penale. Legăturile dintre companiile occidentale de tehnologie și China vor fi analizate și mai atent, iar restricțiile tehnologice vor fi consolidate.

Afacerea balonului este un cadou pentru cei de la Washington, care și-au pierdut pur și simplu răbdarea în fața dimensiunii și a amplorii activităților de colectare de informații ale Chinei – încercările acesteia de a aduna date și cunoștințe tehnice prin toate mijloacele posibile, caracterizate de directorul FBI, Christopher Wray, drept „cea mai mare amenințare pe termen lung la adresa securității noastre economice și naționale”.

Este incredibil ceea ce se întâmplă dacă ne gândim că, în urmă cu doar două săptămâni, când secretarul de stat Antony Blinken urma să viziteze Beijingul și să se întâlnească cu Xi Jinping, se vorbea despre o resetare a relațiilor, China făcând presiuni pentru a obține o ușurare a sancțiunilor care îi restricționează accesul la tehnologia occidentală avansată. Acum, aceste speranțe s-au dezumflat rapid împreună cu balonul spionilor, iar Xi nu poate da decât pe el însuși, concluzionează The Spectator.