ANIVERSARE | 25 aprilie – Ziua Justiției Militare

Justiţia Militară a fost înfiinţată pentru soluţionarea solicitărilor din sfera contenciosului administrativ, pentru apărarea intereselor legale ale armatei, dar şi pentru elaborarea cadrului legislativ necesar sistemului militar şi a regulamentelor în domeniu.

În 1912, se înfiinţează, prin Decretul-lege nr. 1682 din 21 martie, Serviciul Control, Contabilitate, Contencios şi Pensii, în cadrul căruia Secţia Contencios avea ca principale atribuţii apărarea intereselor Ministerului de Război în procesele civile, îndeplinirea actelor de procedură ale ministerului, corpurilor şi serviciilor armatei, acordarea de consultaţii juridice şi întocmirea proiectelor de legi pentru activitatea ministerului, se arată în ‘Calendarul Tradiţiilor Militare’ (2010).

În 1919, prin Decretul-lege nr. 1579 din 18 aprilie, s-a constituit ‘Serviciul Contencios’, un departament separat, inclus în rândul ‘serviciilor generale pentru nevoile întregii armate’, pe baza căruia regele a semnat, la 25 aprilie 1919, Decretul-lege nr. 1625, referitor la organizarea şi funcţionarea acestuia. Acest decret-lege a fost ratificat prin Legea nr. 1151 din 26 martie 1924.

Ca urmare a reorganizării ministerelor, în 1929, Serviciul Contencios al Ministerului Armatei a trecut în rândul organelor tehnice şi administrative ale acestuia. În 1939, prin Legea pentru organizarea şi funcţionarea M.Ap.N., Serviciul Contencios s-a transformat în Direcţia Contenciosului, aflată în subordinea directă a Secretariatului General al M.Ap.N. În februarie 1949, s-a desfiinţat Secretariatul General al M.Ap.N. şi, odată cu el, şi Direcţia Contencios, cu excepţia a trei birouri privind Avizele, procesele şi Popririle, care au trecut la Direcţia Justiţiei Militare, sub denumirea de ‘Secţia Contencios’. Direcţia Justiţiei Militare urma să aibă în compunere Secţia Justiţiei şi Secţia Contencios, aceasta din urmă având competenţe reduse faţă de atribuţiile pe care le îndeplinise înainte de februarie 1949. În aprilie 1949, Secţia Contencios a devenit, prin ordin al Marelui Stat Major, Secţia Juridică, păstrând aceeaşi subordonare.

Prin Ordinul de Front nr. 42 din 15 septembrie 1951, s-a înfiinţat Oficiul Juridic al Ministerului Forţelor Armate, prin contopirea Secţiei Legislative de pe lângă Direcţia Secretariat cu Secţia Juridică din Direcţia Justiţie Militară. Începând cu 1 martie 1954, Oficiul Juridic a fost luat în evidenţa Direcţiei Secretariat a M.Ap.N., păstrându-se aceeaşi subordonare faţă de Ministerul Apărării Naţionale.

În prezent, în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, funcţionează Direcţia pentru relaţia cu Parlamentul şi asistenţă juridică, având în structura sa Serviciul relaţia cu Parlamentul, legislaţie şi avize; Serviciul drept internaţional şi relaţii juridice şi Serviciul procese, conform www.mapn.ro.

În ceea ce priveşte procesul dezvoltării Justiţiei Militare, primele reglementări moderne de natură juridico-militară, constituite în adevărate coduri ale justiţiei militare, datează din perioada 1831-1832 şi erau incluse în Regulamentul Organic al Munteniei, respectiv în Regulamentul Organic al Moldovei, indică www.mapn.ro. Ulterior, reglementările în această materie au urmat modificările impuse de reforma sistemului judiciar. Actuala Direcţie a instanţelor militare, denumită iniţial Direcţia Tribunalelor Militare, a fost inclusă în structura organizatorică a Ministerului Justiţiei, iar ulterior şi în structura Ministerului Apărării Naţionale sau, uneori, numai în structura organizatorică a acestui din urmă minister. În prezent, Direcţia instanţelor militare este o structură din subordinea nemijlocită a Ministrului Apărării Naţionale, aflată însă în coordonarea metodologică a Ministerului Justiţiei. Potrivit legii, Direcţia instanţelor militare asigură managementul funcţiilor militare la nivelul instanţelor militare şi acţionează, împreună cu structurile de resort din Ministerul Apărării Naţionale, pentru compatibilizarea sistemului jurisdicţional militar cu cel din statele membre NATO.

Instanţele militare sunt specializate în judecarea, în condiţiile legii, a infracţiunilor săvârşite de militari, indică http://presamil.ro. Funcţiile instanţelor militare sunt similare cu cele ale instanţelor civile, ele fiind o componentă specializată din ansamblul justiţiei, care se concentrează asupra aspectelor penale militare. Potrivit e-justice.europa.eu şi portal.just.ro, competenţele instanţelor militare sunt prevăzute în Codul de Procedură Penală, fiecare instanţă militară având statutul de unitate militară, iar ierarhia acestora este: 4 tribunale militare (Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara); Curtea Militară de Apel Bucureşti. Tribunalul militar, în calitate de instanţă de prim grad de jurisdicţie, poate soluţiona toate infracţiunile comise de militari până la gradul de colonel inclusiv, precum şi alte cauze anume prevăzute de lege. Curtea Militară de Apel soluţionează, în calitate de primă instanţă, infracţiuni contra securităţii naţionale, infracţiunile săvârşite de judecătorii tribunalelor militare şi de procurorii militari de la parchetele militare care funcţionează pe lângă aceste instanţe, infracţiunile săvârşite de generali, mareşali şi amirali, cererile se strămutare, în cazurile prevăzute de lege. În calitate de instanţă de apel, Curtea Militară de Apel soluţionează apelurile împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunalele militare. De asemenea, soluţionează conflictele de competenţă ivite între tribunalele militare din circumscripţia sa, precum şi contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de acestea în cazurile prevăzute de lege.

sursa agerpres