Capcane pe care să le evităm în analiza statisticilor pandemiei

Înșelător este, cum știm deja de la sociologi, să ne lăsăm copleșiți de cifrele brute privind impactul noului coronavirus. Psihologul Iris Gogorici avertizează: ”Orice om se poate panica, atunci când vede că mor 500 de oameni pe zi de coronavirus.” Sociologii ne sfătuiesc să privim mai curând evoluția decât cifrele brute ale cazurilor confirmate, deceselor sau vindecărilor. ”Cifrele absolute, nu spun nimic în sine” fiind dependente de precizia și de numărul testărilor, de sinceritatea pacienților etc., chiar dacă, de exemplu, ”numărul de vindecări este important pentru că aduce o doză de optimism”, precizează sociologul specializat în statistică, dr. Bogdan Florian, lector universitar la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Deci ajută să ne canalizăm atenția pe tendințele din evoluția bolii, cum spune sociologul Mircea Kivu: ”Cifrele ne spun mai mult ca tendințe, ca trend. Mă interesează dacă azi sunt mai multe decât ieri și ieri mai multe decât alaltăieri.”

Psihologul Iris Gogorici invită la informare completă și din surse diverse și propune, de asemenea, întâmpinarea necunoscutului cu repere știute deja: ”Mă uit în timp ce vorbim pe worldometers.info, un site care dă statistici mondiale în timp real, și văd că la momentul acesta, statistic, de gripa sezonieră au murit 148.737 de oameni anul ăsta, de malarie au murit aproape 299.903 prin comparație cu 171.741 de decese cauzate de coronavirus.” Pe de altă parte, specialistul în statistică lector univ. dr. Bogdan Florian, subliniază că acest  tip de comparație este prematur: ”Comparația cu alte boli, fie ele cauzate de virusuri, nu este posibilă pentru că pandemia COVID-19 este în plină desfășurare”, iar rezultatele actuale sunt raportate în condițiile măsurilor de izolare socială.

Înșelătoare pot fi și comparațiile mecanice între raportările țărilor: de pildă, datele COVID-19 din România în 5 aprilie (3.864 confirmări / 374 vindecări / 148 decese) sunt  similare situației din Italia în 6 martie (3.858 confirmări / 147 vindecări / 147 decese). Similitudinea punctuală nu a dus automat la evoluția similară a bolii în România și în peninsulă. ”În nici un caz” precizează lectorul univ. dr. Bogdan Florian, arătând că ”diferențele vin din aceea că România a luat măsuri de închidere și de stopare a activităților publice foarte devreme față de Italia, când erau foarte puține cazuri”. Așadar comparațiile dintre state trebuie să țină cont de populațiile țărilor comparate, de strategia fiecărei administrații în fața noului coronavirus, de măsurile luate și de gradul de contaminare a populației în momentul în care ele au fost luate. Sociologul Mircea Kivu adaugă: ”M-aș mai uita la ceva. Cum arată evoluția de la noi față de evoluția din alte țări care …sunt deja pe un plafon de mai multe zile…Dar, atenție, nu interesează volumul neapărat, cât forma curbei lui Gauss”, reprezentarea grafică sub formă de clopot după care spun specialiștii că vor evolua efectele noului Coronavirus asupra populației.

Autor: Mihaela Căciuleanu