CCR a decis că izolarea, carantina și internarea nu pot fi dispuse prin ordin de ministru
25 Iunie 2020, 16:11
(actualizat 25 Iunie 2020, 21:15)

Carantina și izolarea la domiciliu nu se mai pot opera doar în baza simplului ordin al ministrului Sănătății, pentru că procedura încalcă drepturile și libertățile individuale. Nici pacienții infectați cu COVID-19 nu mai pot fi internați obligatoriu doar în baza acestui act, au decis joi judecătorii Curții Constituționale. Deși nu pot fi aplicate vechile norme, rămân totuși în vigoare până la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial.

Judecătorii Curții au dat câștig de cauză Avocatului Poporului, care reclamase caracterul neconstituțional al unor articole din legea ce reglementa unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Motivul era încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale, precum cel la viață privată și la intimitate.

Curtea a fost de acord că impunerea unor măsuri restrictive precum carantina și izolarea la domiciliu nu poate fi dispusă doar printr-un simplu ordin de ministru, ci numai cu un proiect de lege în spate, care să reglementeze clar măsurile și să ofere garanții că aceste drepturi sunt respectate.

Același argument a fost folosit și pentru respingerea ca neconstituțională a articolului de lege care permite impunerea de internări obligatorii prin ordinele aceluiași ministru.

Persoanelor aflate în aceste situații decizia Curții nu le aduce și libertatea de mișcare mult dorită, nici despăgubiri din partea statului pentru cei care au fost deja în carantină, izolare sau internați obligatoriu în spital în baza controversatului ordin ministerial.

Autoritățile au timp până la publicarea motivării CCR pentru a veni cu măsurile de carantinare și izolare printr-un nou proiect de lege.

Tot joi, CCR a decis că Parlamentul nu are dreptul de a valida sau de a respinge prin vot o hotărâre a Guvernului pentru instituirea stării de alertă, pe motiv că o astfel de măsură ar afecta principiul separației puterilor în stat.

__________________

În privința stării de alertă, CCR constată că Parlamentul cumulează funcțiile legislativă și executivă, cu consecința încălcării principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art.1 alin.(4) din Constituție.

Se denaturează astfel regimul juridic al hotărârilor de Guvern ca acte de executare a legii, încălcându-se art. 108 din Constituție.

De asemenea, potrivit CCR, se creează un regim juridic confuz al hotărârilor de Guvern, de natură să ridice problema exceptării acestora de la controlul judecătoresc, cu consecința încălcării prevederilor art. 21, art. 52 și art. 126 din Constituție, care consacră accesul liber la justiție, dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și garantarea controlului judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, cu excepția celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum și a actelor de comandament cu caracter militar.

Curtea a constatat că dispozițiile art. 25 alin.(2) teza a doua ("precum şi bolile transmisibile pentru care declararea, tratamentul sau internarea sunt obligatorii se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii") din Legea nr.95/2006 și ale art.8 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2020 sunt neconstituționale deoarece aceste norme juridice nu întrunesc cerințele de claritate și previzibilitate a legii impuse de art.1 alin.(5) din Constituție. În plus, afectează drepturi și libertăți fundamentale, așa cum sunt cele prevăzute de art.23 alin.(1), art.25 și art.26 din Constituție, fără respectarea condițiilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale.

Comunicatul Curții Constituționale a României

Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituţională, la începutul lunii iunie, articolele din legea privind starea de alertă, prin care se stabilesc contravențiile și amenzile pentru încălcarea legii. De asemenea, Avocatul Poporului a contestat și articolul prin care Parlamentul aprobă starea de alertă instituită prin hotărâre de guvern.

"O altă critică de neconstituţionalitate se referă la trimiterile din cuprinsul legii la norme legale inexistente în fondul activ al legislaţiei (art. 65, art. 66, art. 67). Astfel, prevederile adoptate în acest mod, şi anume prin trimitere la norme legale inexistente, aduc atingere dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, în privinţa clarităţii şi previzibilităţii legii", a arătat Avocatul Poporului, citat de Mediafax. Renate Weber consideră că prevederile care stabilesc nivelul amenzilor sunt neconstituționale pentru că ori sancționează contravenții al căror conținut nu e clar, ori sancționează fapte care nu există.

De asemenea, Avocatul Poporului a sesizat CCR pe Ordonanța de urgență a Guvernului nr.11/2020 care prevede carantina pentru persoanele care vin din zonele afectate de pandemia de coronavirus.

"În cazul epidemiilor/pandemiilor sau situațiilor de urgență de sănătate publică internaționale declarate de Organizația Mondială a Sănătății, dacă exista un risc iminent pentru sănătatea publică, cu respectarea Regulamentului sanitar internațional (2005), la propunerea Grupului tehnic de experți ai Ministerului Sănătății, ministrul sănătății instituie carantina pentru persoanele care intră pe teritoriul României din zonele afectate, ca măsură de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor", se arată în articolul atacat la CCR.