Legea avertizorilor de integritate, declarată constituțională de CCR. Legea rămâne în forma votată de Parlament. USR îi cere președintelui retrimiterea acesteia la reexaminare

CCR a respins, miercuri, în unanimitate, ca neîntemeiată, sesizarea USR în legătură cu Legea privind protecţia avertizorilor în interes public. Legea merge pentru promulgare la președintele Klaus Iohannis.

Comunicatul oficial al CCR, 13 iulie 2022:

”În ședința din 13 iulie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.1 alin.(4), (6) și (7) și art.19 din Legea privind protecția avertizorilor în interes public, precum și legea în ansamblul său sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

În esență, Curtea a statuat că rolul avertizorului de integritate este acela de a dezvălui și a comunica faptele de încălcare a legii realizate în cadrul unei organizații. Această comunicare se face fie printr-o raportare internă/externă la nivelul respectivei organizații, fie prin divulgare publică. Legiuitorul a ales ca activitățile de raportare internă/externă și divulgare publică să se realizeze succesiv, și nu concomitent, protejând atât entitatea care face obiectul legii, cât și starea de legalitate în care aceasta trebuie să își desfășoare activitatea. Prin urmare, legea disciplinează conduita avertizorului de integritate, fără a afecta posibilitatea sa de a divulga public informațiile ce fac obiectul legii și fără a aduce atingere dispozițiilor privind normele de procedură penală referitoare la sesizarea organelor de urmărire penală. Asemenea reguli procedurale nu fac decât să întărească rolul avertizorului de integritate în societate și să îl responsabilizeze în activitatea desfășurată. Stabilirea unei proceduri în realizarea activității de raportare/divulgare publică a informațiilor care intră în sfera de aplicare a legii, precum și delimitarea în funcție de criterii obiective a unor etape aferente acestei activități nu aduc atingere protecției juridice a avertizorului de integritate. Totodată, Curtea a statuat că noua reglementare, stabilind măsuri de protecție, sprijin și reparatorii în beneficiul avertizorului de integritate, consacră un standard adecvat de protecție juridică al acestuia.

Decizia este definitivă și general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Procurorul-şef al Parchetului European (EPPO) Laura Codruţa Kovesi a anunţat că ia în calcul posibilitatea sesizării Comisiei Europene pentru activarea mecanismului de condiţionarea a fondurilor europene de statul de drept în România, din cauza modului în care a fost transpusă directiva privind avertizorii de integritate.

Reacția USR după ce CCR le-a respins sesizarea

USR îi solicită președintelui Klaus Iohannis să retrimită Parlamentului, de urgență, spre reexaminare, legea avertizorilor de integritate, în contextul deciziei de astăzi a Curții Constituționale și în condițiile în care forma impusă de majoritatea PSD-PNL-UDMR descurajează dezvăluirea faptelor de corupție și creează un risc major ca România să rămână fără banii din PNRR.

„Îi cer președintelui Klaus Iohannis să întoarcă de urgență la Parlament legea avertizorilor de integritate. În forma actuală, legea descurajează dezvăluirea actelor de corupție și riscă să lase România fără bani europeni. CCR a decis, astăzi, să respingă sesizarea USR. Nicio surpriză de la un CCR condus de un fost consilier al lui Ion Iliescu. Din dorința lui Marcel Ciolacu, Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă de a captura justiția și a elimina vocile care sesizează actele de corupția, România riscă să rămână fără banii din PNRR, așa cum a anunțat șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi. Avertizez Coaliția că nu poate călca în picioare statul de drept fără urmări. Fac încă un apel la PSD-PNL-UDMR să oprească acest asalt. România are nevoie de banii europeni pentru spitale, școli și autostrăzi, de banii europeni pentru dezvoltarea României”, declară Cătălin Drulă, președintele USR.

„CCR spune că modificările aduse legii avertizorilor de integritate ar fi constituționale. Încă nu știm cu ce argumente și, oricum, ne-am obișnuit să vedem cum CCR face ce vrea, decuplată de legislația europeană pe care ar trebui să o ia mai serios în seamă. Ce știm sigur este că, în forma votată de PSD-PNL-UDMR, avertizorii de integritate nu mai sunt protejați eficient, iar efectul va fi înmulțirea cazurilor de corupție sau de încălcări ale legilor despre care vom afla tot mai greu. Ar fi cazul ca președintele Iohannis, la care va ajunge acum legea, să se țină de promisiunea făcută în conferința de presă, să o analizeze cu atenție și îngrijorare și să întoarcă legea în Parlament. Președintele poate să mai dea o șansă Coaliției PSD-PNL-UDMR să aducă legea la acea «formă bună» despre care vorbea”, precizează și Stelian Ion, deputat USR și fost ministru al Justiției.

USR reamintește faptul că zeci de ONG-uri au protestat public și i-au cerut președintelui Iohannis să nu promulge legea în forma adoptată de coaliția la putere. Mai mult, procurorul-șef european, Laura Codruța Kovesi, a anunțat că analizează posibilitatea să sesizeze Comisia Europeană pentru activarea mecanismului care condiționează fondurile europene de respectarea statului de drept în România, considerând că Directiva europeană privind protecția avertizorilor de integritate nu a fost transpusă corect.

Dacă legea va rămâne în forma actuală, este greu de crezut că România va obține următoarea tranșă din fondurile PNRR. De asemenea, procedura de infringement este iminentă.

Este clar că PSD, PNL și UDMR nu mai vor să aflăm despre cazuri de corupție, despre încălcări ale legilor, despre cum se aranjează dosare în instanță, despre cum se acoperă plagiate și se pun la cale campanii de compromitere a jurnaliștilor de investigație. De aceea au și modificat legea, astfel încât avertizorii de integritate să nu mai fie protejați, ci, din contră, să devină ținte ale abuzurilor.

Dar această coaliție nu trebuie să uite că România este stat membru al Uniunii Europene și avem obligații de transpunere a legislației europene, se arată într-un comunicat de presă al USR.

––

Curtea Constituţională a României a discutat, miercuri, sesizarea USR în legătură cu Legea privind protecţia avertizorilor în interes public. Iniţial, dezbaterea fusese programată pe 21 septembrie, însă judecătorii constituţionali au schimbat termenul pentru astăzi.

USR a sesizat CCR cu privire la această lege pe motiv că „forma impusă de coaliţia PSD-PNL-UDMR slăbeşte considerabil protecţia persoanelor ce vor să dezvăluie neregulile din instituţiile publice şi ridică obstacole considerabile în obţinerea fondurilor din PNRR”.

În sesizare sunt invocate patru argumente de neconstituţionalitate, printre care încălcarea obligaţiilor asumate în momentul aderării la Uniunea Europeană şi lipsa de claritate şi predictibilitate a unor prevederi.

USR consideră că actul normativ contravine Directivei UE pe care avea scopul de a o transpune – Directiva 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului UE. Directiva interzice ca prin transpunerea sa în legislaţia internă să se diminueze nivelul de protecţie acordat deja unui avertizor. Conform USR, legea PSD-PNL-UDMR „exact asta face” – scade protecţia oferită persoanelor care vor să sesizeze nereguli.

Potrivit USR, şi Consiliul Legislativ a formulat observaţii şi recomandări în ceea ce priveşte lipsa de claritate, precizie şi predictibilitate a legii care „au fost ignorate” de partidele aflate la putere. Legea nu prevede concret, explicit, clar şi previzibil la art. 1 alin. (4) ce dezvăluiri ale încălcărilor de norme nu intră sub incidenţa legii avertizorilor, indică USR.

„În raport de prevederile art. 346 din TFUE, la care fac trimitere generic prevederile art. 1 alin. (4), rezultă că nu pot face obiectul avertizărilor în interes public încălcări ale normelor în materie de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii naţionale, care sunt considerate de stat ca fiind esenţiale pentru securitatea naţională şi, în mod special, care privesc armament, muniţie şi material de război. Neconstituţionalitatea textului derivă din faptul că este imposibil astfel pentru un avertizor să cunoască care sunt interesele pe care statul le consideră, la un moment dat, esenţiale pentru securitatea naţională sau cele privind dotarea de război. Un astfel de exemplu îl constituie achiziţionarea de fier vechi pe post de tehnică militară. Având în faţă textul de lege votat, este imposibil de stabilit dacă se încadrează sau nu, la un moment dat, în noţiunea de chestiune esenţială pentru securitatea naţională, care nu va putea fi dezvăluită de un avertizor”, argumentează USR în sesizarea depusă la CCR.

De asemenea, USR invocă încălcarea prevederilor art. 15 din Constituţie referitoare la teoria „dreptului câştigat”, susţinând că este diminuată protecţia oferită avertizorilor de integritate sub nivelul actual conferit de Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.

Nu în ultimul rând, în sesizare este invocată încălcarea principiului bicameralismului, în condiţiile în care Camera Deputaţilor a adoptat „numeroase” amendamente care „au denaturat semnificativ” consimţământul exprimat de Senat, precum eliminarea raportărilor anonime, scăderea până la trei ori a amenzilor civile aplicabile pentru represalii la adresa avertizorilor şi impunerea unui termen minim între momentul raportării şi divulgarea publică.

Legea privind protecţia avertizorilor în interes public vizează persoanele care raportează încălcări ale legii. Proiectul, iniţiat de Guvern, stabileşte cadrul general în materia protecţiei persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat.