Cercetarea, față în față cu pandemia. Autoritățile române și europene au lansat mai multe competiții și burse de idei legate de Sars-CoV-2
22 Aprilie 2020, 12:21
(actualizat 22 Aprilie 2020, 12:27)

În aceste zile de mare îngrijorare, toți ochii se îndreaptă către cercetare și rezultatele acesteia în lupta împotriva celei mai mari amenințări a epocii contemporane, minusculul virus Sars-CoV-2. Logic, atenția opiniei publice românești se concentrează asupra autorităților, de la care se așteaptă soluții rapide.

Am reușit, în ciuda programului încărcat, să punem câteva întrebări reprezentanților Ministerului Educației și Cercetării. Domnul secretar de stat prof.dr. Dragoș Ciuparu și doamna Ioana Ispas, consilier pentru afaceri europene, responsabil domeniu Sănătate din Programul Cadru UE Orizont 2020 ne-au răspuns în exclusivitate întrebărilor noastre legate de îngrijorările actuale.

Ce acțiuni a întreprins și va întreprinde  Ministerul Educației și Cercetării  pentru sprijinirea cercetării naționale relativ la noul coronavirus SARS-CoV-2 ?

Dragoș Ciuparu: Având în vedere amploarea amenințării globale actuale cu care se confruntă și România, autoritățile române, prin Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, au lansat la începutul lunii aprilie două competiții pentru găsirea de soluții inovatoare la limitarea efectelor pandemiei COVID-19 pe teritoriul României.

La prima competiție, cea din 3 aprilie, au fost supuse competiției șapte teme de cercetare aprobate de Ministerul Sănătății, care au ca obiective generale combaterea raspândirii COVID-19 prin prevenție eficientă, diagnosticare rapidă și facilitarea ca toți cei afectați să primească îngrijiri optime; susținerea intervențiilor eficiente în limitarea efectelor pandemiei COVID-19 pe teritoriul României, precum și oferirea de soluții pentru reducerea impactului generalizat asupra cetățenilor.

La cea de-a doua competiție, cea din 10 aprilie, tot prin intermediul mecanismelor puse la dispoziție de către legislațiile europeană și română, sunt așteptate din partea competitorilor servicii și/sau procese de fabricație inovatoare, ce vor fi implementate într-un interval de timp între 30 de zile şi 7 luni, cu posibile rezultate încă din prima lună, dacă se poate. Acestea sunt o parte dintre beneficiile aduse de Instrumentul „Soluții”. Temele au fost propuse de Grupul Interinstituțional pentru Cercetare, Dezvoltare şi Inovare în domeniul Securității (GI–CDIS) în urma analizei a peste 200 de proiecte primite pe platforma „Bursa de idei”, iar autoritățile susținătoare sunt: Ministerul Sănătății, Agenția Spațială Română, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Institutul pentru Tehnologii Avansate, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne.

Dacă tot ați pomenit de “Bursa de idei”, ce este aceasta și la ce folosește,în contextul produs de SARS-COV-2? Care sunt beneficiile de până acum ale Bursei de idei și cum intenționați să valorificați aceasta platformă în perspectivă?

Dragoș Ciuparu: Instrumentul „Bursa de idei” invită echipe de cercetare să spună cum se poate contribui științific, de cât timp este nevoie pentru implementarea ideilor pe care le au, ce buget este necesar și ce se poate livra într-un termen cât mai scurt. Peste 300 de idei de proiecte au fost colectate până în acest moment, iar Ministerul Educației și Cercetării a aprobat a doua listă a temelor de cercetare care se vor atribui printr-o nouă rundă de competiții de gen „teme predefinite” de cercetare-dezvoltare.

Domnule secretar de stat, ați participat de curând la reuniunea miniștrilor cercetării din Uniunea Europeană: „Răspunsul european al domeniului cercetării și inovării pentru combaterea răspândirii epidemiei în curs, cauzate de noul coronavirus”, întâlnire la care a participat, evident, și Comisarul European pentru Inovare, Cercetare, Cultura Educație și Tineret  Marya Gabriel . Ce propuneri a avut partea românească la efortul comun european?

Dragoș Ciuparu: Am punctat faptul că, pentru a crește la nivel european valoarea adăugată a demersurilor naționale în domeniul Cercetare Dezvoltare Inovare(CDI) pe acest subiect, ar fi benefică stabilirea unui “Task Force CDI Coronavirus” la nivel înalt, în care fiecare stat membru să fie reprezentat printr-un expert din domeniul cercetării biomedicale, ca expresie a creșterii rolului oamenilor de știință şi al cercetării şi inovării în procesul de luare a deciziilor fundamentate științific de limitare a efectelor pandemiei COVID-19. În actualul context este de dorit o mai mare flexibilitate în ce privește reglementările în domeniul fondurilor structurale, pentru a satisface nevoia de proceduri competiționale accelerate și simplificate, dar și de transfer sau suplimentare de fonduri între programele UE pentru a progresa rapid în acest domeniu. Ceea ce Comisia Europeană a și făcut.

Programul Orizont 2020, programul cadru pentru cercetare și inovare  al Uniunii Europene, a derulat deja o competiție dedicată exclusiv metodelor de prevenție, diagnostic și tratament  al infecțiilor cu SARS-CoV-2, în domeniul Sănătate, prin care s-au finanțat 18 proiecte de cercetare cu tematica COVID-19. Există și câstigători români la această competiție?  Vor fi și alte competiții pe subiectul COVID-19 la Orizont 2020?

Ioana Ispas: Programul Orizont 2020 s-a pliat foarte repede pe demararea de urgență a competițiilor în procedură accelerată și simplificată pe subiectul COVID -19. Unul din cele 18 programe din Orizont 2020 este dedicat Sănătății unde  s-a derulat o competiție COVID-19,  în perioada 31 ian.-12 feb. 2020, inițial cu un buget de 10 milioane euro. Ulterior s-a reușit creșterea acestuia până la 48.5 milioane euro. S-au finanțat în acest mod 18 proiecte în domeniul prevenției, metodelor  de diagnostic rapid și tratament în care sunt implicate 140 de echipe de cercetători din diferite țări. Granturile au o clauză legată de partajarea datelor din cercetare, pentru a facilita aplicarea rapidă a rezultatelor cercetării și obținerea unui progres real în limitarea efectelor pandemiei. România are un proiect câștigător, prin INCD Medico-Militare Cantacuzino care  participă la proiectul  I-MOVE-COVID-19-Rețea europeană multidisciplinară pentru cercetare, prevenție și control a pandemiei COVID-19. Este un proiect de cercetare inovare, la care participă 9 țări, cu un buget total de circa 2,5 milioane euro coordonat de Franța și în care partenerul român are un buget de 80.000 euro. Este o performanță remarcabilă pentru că, în aceste proiecte, numărul partenerilor din țările din Europa de Est este extrem de limitat. Proiectul are în vedere folosirea rețelelor de supraveghere pentru gripă și integrarea acestora cu cele pentru COVID-19, la recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății. Proiectul are ca obiectiv obținerea de date epidemiologice, clinice despre COVID-19 și despre pacienții infectați cu SARS-CoV-2 printr-o platformă flexibilă de supraveghere, adaptată la situația epidemiologică existentă în cele 9 țări. Proiectul va include studii de cercetare, testare de ipoteze și evaluarea unor intervenții de sănătate publică (de tip vaccinare sau tratament cu antivirale), pentru a oferi o bază științifică deciziilor din domeniul sănătății publice. În domeniul Sănătate, Comisia Europeană, prin programul Orizont 2020 va deschide cât de curând și alte competiții. În plus, în cadrul programului Orioznt 2020  funcționează și Consiliul European al Inovării (CEI), care stimulează inovarea în toate formele sale și antrenează foarte mult mediul privat. Prin instrumentele sale specifice de tip Accelerator s-a deschis o competitie de exprimare de interes, întinsă pe durata a doar  câteva zile pentru limitarea efectelor pandemiei COVID -19. S-au primit aproape 4.000 de propuneri din care peste 1.000 de idei au venit de la start-up-uri. Bugetul disponibil pentru această competiție este impresionant, 164 milioane euro, iar câștigătorii se vor anunța în luna mai 2020.

Centrul de Cercetări Comune (JRC)  este o resursă științifică valoroasă chiar și pentru COVID-19.  Care este rolul JRC la nivel european? Puteți enumera câteva activități ale JRC de care să poata beneficia și România?

Ioana Ispas: Centrul Comun de Cercetare (Joint Research Centre – JRC)  este serviciul științific intern al Comisiei Europene. El se situează în afara sferei intereselor naționale, private sau industriale. JRC cuprinde 7 institute care activează  în domenii diferite de specializare a expertizei științifice și tehnice din țări precum Italia, Belgia, Spania, Germania și Olanda.

JRC desfășoară acum activități în sprijinul combaterii COVID-19, oferind ARN(acid ribonucleic) ca probă de control pozitiv și informații pentru izolarea și testarea virusului și pentru secvențiere în scopuri de supraveghere și atac ulterioare. Toate acestea sunt susținute  în direct cu asistență tehnică, cu tutoriale video on-line privind izolarea și detectarea ARN-ului Sars-CoV-2. Sunt de asemenea disponibile gratuit, pe site-ul web, protocoalele și expertiza în producția de interferon alfa, despre care s-a raportat că are unele efecte benefice în tratamentul infecțiilor produse de COVID-19.

În plus, JRC a dezvoltat un indicator al capacității de ocupare cu paturi a spitalelor, luând în considerare caracteristicile demografice teritoriale și ratele de mortalitate COVID-19 pe categorii de vârste. Cu acest indicator este posibil să se identifice regiunile care au nevoie de mai mult sprijin datorită asocierii între numărul total de paturi din spitale și valoarea procentuală a persoanelor în vârstă din populația respectivă, acoperind toate regiunile UE, dar în special provincii din Spania si Italia, care sunt cele mai afectate de criză.

În perioada 24-26 aprilie 2020, Comisia Europeană va organiza un hackathon: “EU United vs Virus”, o initiativă menită să apropie cercetarea și inovarea de cetățeni. Cum se va desfășura un astfel de eveniment și ce precedente de succes au existat în domeniul COVID-19?

Ioana Ispas: Măsuri și soluții rapide pentru limitarea combaterii pandemiei COVID-19 vin cu siguranță din sectorul IT. Comisia Europeană organizează în perioada 24-26 aprilie un eveniment de amploare în Romania și în alte  țări, care se va desfășura online și își propune să adune 60.000 de oameni în 300 de echipe virtuale menite să găsească, în cel mai scurt timp posibil, soluții inovatoare pentru a depăși provocările legate de coronavirus. Consiliul European al Inovării este organizatorul acestui mare eveniment, finanțat prin Programul Cadru de Cercetare și Inovare al UE-Orizont 2020. Cele mai bune echipe vor fi invitate să se alăture platformei comunitare a Consiliului European pentru inovare (EIC), care va facilita conexiunile cu utilizatorii finali (de exemplu, spitale) și va oferi, de asemenea, acces la investitori, fundații și alte oportunități de finanțare din partea EIC și alte mecanisme de sprijin financiar ale UE atât de la nivel național, regional cât și local. Practic, sunt căutați dezvoltatorii de soluții cu expertiză în asistență medicală, afaceri, sociologie, educație etc. De asemenea sunt căutați experți în domeniile digitalizării, afacerilor, sănătății etc., care pot susține echipele cu expertiza lor. În urma acestui hackathon se așteaptă reducerea timpului de implementare a soluțiilor inovatoare dezvoltate de start-up-uri, deoarece inovatorii vor putea folosi munca deja făcută de alți inovatori din Europa, în loc să înceapă de la zero. De asemenea, se vor identifica și furniza informații spitalelor și administrațiilor publice cu privire la soluții inovatoare din alte state membre ale UE. Acesta urmărește dezvoltarea colectivă de soluții inovatoare: tehnologii, soluții hardware și software, alte inovații în cinci domenii cheie:

•             sănătate și medicină

•             continuitatea afacerilor

•             coeziune socială

•             protecția grupurilor de risc

•             educație.

Țările în care va rula hackathonul #EUvsVirus sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania și Suedia.

Dragoș Ciuparu este Secretar de Stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării responsabil cu activitatea de cercetare ştiinţifică, Visiting Professor, Department of Chemical Engineering, Yale University, USA

Ioana Ispas este consilier pentru afaceri europene, reprezentantul României în Comitetul de management în sănătate al programului cadru al UE de Cercetare Inovare Orizont 2020, în cadrul Ministerului Educației și cercetării

Autor: Grigore Vîrsta