Comisia Europeană propune prelungirea până în 2021 a evenimentelor dedicate Capitalelor Culturii 2020. Timișoara ar deține astfel titlul de "Capitală Europeană a Culturii" în 2023
18 August 2020, 15:50
(actualizat 18 August 2020, 16:16)

Din cauza efectelor crizei provocate de coronavirus, Comisia Europeană a propus marți să le ofere orașelor Rijeka (Croația) și Galway (Irlanda) posibilitatea de a-și prelungi titlul de "Capitală Europeană a Culturii 2020" până la 30 aprilie 2021. Astfel, Comisia propune amânarea din 2021 în 2022 a anului în care Novi Sad - Serbia va deveni Capitală Europeană a Culturii și din 2021 în 2023 a anului în care Timișoara și Elefsina - Grecia vor deține titlul, se arată într-un comunicat de presă.

"Cultura a fost grav afectată de pandemie, iar Capitalele Europene ale Culturii nu fac excepție. În pofida energiei, a entuziasmului și a profesionalismului echipelor și partenerilor lor, Rijeka și Galway nu au putut să-și desfășoare programele pentru 'Capitala Europeană a Culturii 2020' conform planului", a declarat comisarul european pentru Inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel.

"Sper că cele două orașe vor valorifica la maximum posibilitatea de a-și prelungi anul special. Sunt convinsă că pentru următoarele Capitale Europene ale Culturii, și anume Timișoara, Elefsina și Novi Sad, perioada suplimentară de timp se va dovedi benefică, permițându-le să-și pregătească programe ambițioase", a adăugat comisarul european.

"Timișoara, după Sibiu, este al doilea oraș românesc care obține acest titlu, din păcate, într-o perioadă în care mobilitatea și viața socială a cetățenilor europeni au fost grav afectate de criza provocată de coronavirus. Prelungirea perioadei în care se desfășoară programul Capitalei Europene a Culturii va oferi vizitatorilor europeni posibilitatea de a descoperi unul dintre cele mai frumoase și pline de istorie orașe românești", a transmis și Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi.

Capitalele Europene ale Culturii 2020 Rijeka și Galway au fost cel mai grav afectate de pandemie, subliniază Comisia Europeană.

Au fost nevoite să amâne sau să anuleze toate evenimentele începând din martie 2020, fără să știe când își vor putea relua programele și în ce condiții.

În Timișoara, Elefsina și Novi Sad, capitalele pentru 2021, incertitudinea creată de pandemie a afectat pregătirile aproape la toate nivelurile, de la perspectivele de finanțare la viitoarele reglementări în materie de siguranță. În plus, restricțiile privind călătoriile au redus drastic fluxurile turistice și oportunitățile pentru parteneriate europene și internaționale. Măsurile împotriva coronavirusului au încetinit lucrările pregătitoare exact atunci când, în condiții normale, ar fi trebuit să se accelereze.

Capitalele Europene ale Culturii pentru 2022, Kaunas (Lituania) și Esch (Luxemburg), precum și Capitala Europeană a Culturii pentru 2023, Veszprém (Ungaria), sunt mai puțin afectate. Au încă timp să își adapteze programele pentru a ține seama de diferitele scenarii viitoare.

Propunerea Comisiei este în prezent înaintată Parlamentului European și Consiliului spre examinare și adoptare finală.

Inițiativa "Capitalele Europene ale Culturii" a fost lansată în 1985 și a devenit în prezent una dintre cele mai prestigioase inițiative culturale europene. Orașele sunt selectate pe baza unui program cultural care trebuie să aibă o dimensiune europeană accentuată, să stimuleze participarea și implicarea activă a locuitorilor, comunităților și părților interesate din oraș și să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a orașului și a regiunii înconjurătoare.

Deținerea titlului de "Capitală Europeană a Culturii" este și o ocazie excelentă pentru orașe de a-și schimba imaginea, de a deveni cunoscute în lume, de a promova turismul sustenabil și de a-și regândi dezvoltarea prin cultură.

Deținerea titlului are efecte pe termen lung nu doar din punct de vedere cultural, ci și din punct de vedere socioeconomic atât pentru oraș, cât și pentru regiune.