Cum poate „lupta” o grădină obişnuită cu încălzirea globală

Aproape 100 de ani mai târziu, sloganul „Dig for Victory” a fost reutilizat de Royal Horticultural Society (RHS) din Marea Britanie. Organizația și-a propus să mobilizeze cea mai mare “armată” de grădinari de la Al Doilea Război Mondial pentru a lupta împotriva celei mai mari amenințări a secolului 21: schimbările climatice. “Instrumentele” de luptă? Plantarea copacilor, folosirea apei de ploaie în locul stropitorilor și obţinerea de compost.

Dacă fiecare dintre cei 30 de milioane de grădinari din Marea Britanie ar planta un copac de dimensiuni medii și l-ar lăsa să crească până la maturitate, ar stoca aceeași cantitate de carbon ca cea produsă prin parcurgerea a 457 de miliarde de km, de 11 milioane de ori în jurul planetei. , arată cercetările RHS. Dacă fiecare grădinar ar produce 190 kg de compost în fiecare an, ar economisi cantitatea de carbon produsă prin încălzirea a jumătate de milioane de case timp de un an.

Pe măsură ce guvernele și companiile se întrec pentru a-și reduce emisiile, există un interes din ce în ce mai mare pentru protejarea peisajelor naturale, cum ar fi pădurile, zonele umede și mangrovele. Horticultorii spun că umila grădină poate fi un instrument puternic în lupta împotriva încălzirii globale.

Pentru a face față schimbărilor climatice, grădinile trebuie să devină mai rezistente la temperaturi înalte, la secetă, dar şi la precipitaţiile abundente, avertizează RHS.

Un grădinar preocupat de schimbările climatice este la fel de atent la îngrijirea vieții de sub pământ, precum și de la îngrijirea florilor și a arbuștilor. El reciclează fiecare fir de iarbă tăiat, fiecare frunză căzută și crenguță ruptă și evită folosirea substanțelor chimice pentru a stimula creșterea plantelor, bazându-se în schimb pe compost de casă.

Peluze sălbatice

„În trecut, toată lumea dorea un gazon curat, dar acum există o mișcare mare în grădinărit care susţine peisajele natural, sălbatice, ceea ce este cu adevărat interesant”, spune Justin Moat, lider senior în domeniul cercetării în programul Nature Unlocked de la Kew Gardens, care explorează soluții bazate pe natură.

„Trebuie să suportăm gazonul dezordonat”, spune Moat.

În Marea Britanie, grădinarii au fost încurajați recent să lase natura să-și urmeze cursul în timpul „No Mow May”. Se estimează că 23% din terenurile urbane sunt acoperite de peluze, acestea contribuind la combaterea crizei globale a biodiversității.

Unul dintre cele mai importante lucruri pe care grădinarii le pot face pe termen scurt este să reducă consumul de energie de la mașinile de tuns iarba și aspersoare, spune Toomer.

Folosirea unei mașini de tuns iarba pe benzină timp de o oră poluează la fel de mult ca o maşină condusă 160 km, potrivit California Air Resources Board (CARB).

„Nu există o reglementare privind emisiile maxime pentru uneltele pe benzină – este cu adevărat șocant”, spune Sally Nex, grădinar profesionist și autoare a cărții How to Garden the Low Carbon Way

Şi alte unelte de grădinărit sunt la fel de poluante ca mașinile de tuns iarbă. Utilizarea unei suflante de frunze pe benzină produce aceeași cantitate de emisii ca o călătorie cu mașina de 1.770 km, distanța de la Los Angeles la Denver, conform CARB.

Captarea carbonului

Moat spune că programul Nature Unlocked a evidențiat puterea „fenomenală” pe care o are solul pentru a transforma grădinile noastre în paradisuri de biodiversitate ce pot ajuta la atenuarea schimbărilor climatice.

„Se întâmplă mult mai multe sub pământ decât deasupra lui”, spune el. „Avem nevoie de sol sănătos pentru producția de alimente și avem nevoie de el pentru a capta carbonul”.

Refacerea și restaurarea solurilor, atât în agricultură, cât și în peisajele natural, ar putea ajuta la eliminarea a până la 5,5 miliarde de tone de CO2 în fiecare an, potrivit unui studiu din 2020. Este echivalent cu emisiile anuale cu efect de seră ale SUA, al doilea cel mai mare poluator din lume, în 2020.

Solul sănătos compensează emisiile prin absorbția de carbon din materia vegetală moartă. Pentru a bloca cât mai mult carbon posibil, solul are nevoie de un echilibru bun de apă, aerare, organisme vii, cum ar fi ciupercile și nutrienții. Grădinarii mențin acest echilibru adăugând constant material organic în sol.

Grădinarii nu ar trebui să preseze prea mult solul sau să folosească echipamente grele atunci când este umed, deoarece acest lucru îl va compacta, închizând pungile vitale de aer și împiedicând scurgerea apei.

Dacă este lăsat gol și expus la intemperii, solul se va degrada. Acoperirea solului gol cu plante, cum ar fi trifoiul, învelișuri libere din materiale biodegradabile – este, prin urmare, cheia pentru a preveni infiltrarea CO2 în atmosferă.

Un studiu recent realizat de Universitatea Penn State a constatat că culturile de acoperire au fost mai eficiente în protejarea porumbului și a soiei de dăunători decât aplicarea pesticidelor.

Frunzele căzute și crenguțele rupte nu trebuie îndepărtate din paturile de flori, dar pot fi tratate ca „îngrăşăminte vii”, care contribuie cu substanțe nutritive vitale solului. „Lasă orice materie organică să hrănească solul”, spune Toam.

Leguminoasele, cum ar fi fasolea și mazărea, acționează ca un gunoi verde prin adăugarea de azot valoros – vital pentru creșterea plantelor – în sol atunci când se descompun. Introducerea unei culturi de leguminoase timp de un an la o fermă de cereale din Scoția ar putea reduce cantitatea de îngrășământ cu azot necesară pe parcursul întregului ciclu de cinci ani cu aproape 50%, potrivit unui studiu din 2021.

O modalitate ușoară de a îmbogăți solul este prin adăugarea de compost de casă. Compostul sănătos ar trebui să conțină un amestec 50:50 de materiale care sunt bogate în azot, cum ar fi iarbă și coji de legume și carbon, tulpini lemnoase și prosoape de hârtie.

De asemenea, compostarea permite să aruncați orice hrană rămasă într-un mod durabil. Când sunt aruncate la groapa de gunoi fără oxigen, deșeurile alimentare putrezesc și eliberează metan, un gaz cu efect de seră foarte puternic care, deși are o durată mai scurtă de viață în atmosferă, are un impact asupra încălzirii globale de 84 de ori mai mare decât dioxidul de carbon (CO2) pe o perioadă de 20 de ani.

„Îmi arunc toate resturile de la legume în grădină. De fiecare dată când culeg legume sau tund trandafiri, elimin carbonul din grădină, așa că este important să returnez acel carbon în sol”, spune Nex.

Compostul de grădină poate ajunge la maturitate în doi ani, când capătă o culoare maro închis, are o textură sfărâmicioasă și miroase a pădure umedă.

Dacă intenționați să cumpărați compost, evitați unul care conține turbă, spune Gush. Turbăriile acoperă doar 3% din suprafața planetei, dar stochează de două ori mai mult carbon decât toate pădurile lumii. Ele blochează carbonul de-a lungul a mii de ani, 1 cm de turbă formându-se aproximativ la fiecare 10 ani.

Guvernul Marii Britanii a declarat anul trecut că intenționează să interzică vânzarea de compost de turbă către grădinari până în 2024, dar criticii avertizează că întârzierea de doi ani va adăuga peste 1,5 milioane de tone de CO2 în atmosferă.

Abundența plantelor

S-a demonstrat că diversitatea plantelor crește productivitatea și cantitatea de carbon stocată în sol. „Diversitatea crescută a plantelor stimulează reţinerea carbonului prin optimizarea utilizării spațiului disponibil într-o grădină, atât supraterană, cât și subterană”, spune Gush.

Este important să crești plante stratificate în grădina ta și să crești culturi cu rădăcini care vor atinge adâncimi diferite, astfel încât să poată pătrunde în toate straturile solului și să răspândească nutrienții în jur. „Acest lucru facilitează reducerea maximă a carbonului”, spune Gush.

Pentru a face grădina rezistentă la climă, RHS recomandă plantarea unui amestec de copaci toleranți la secetă, cum ar stejarul, și alții care pot rezista la umiditate excesivă, cum ar fi arțarul roșu și salcia aurie.

Dar copacii sunt departe de a fi singurele plante care pot ajuta la compensarea amprentei de carbon a grădinilor. Arbuștii și ierburile aromatice, precum rozmarinul și cimbrul, pot ajuta la creșterea stocurilor de carbon din grădină, recomandă Nex în cartea sa.

Sunt de evitat florile care trebuie scoase în fiecare an – eliberând carbon blocat în acest proces. Sunt de preferat plantele perene rezistente, cum ar fi bujorii și floarea soarelui, spune Nex.

Un gard viu bine crescut, bogat în biomasă, ajută la aspirarea carbonului din atmosferă și în plante și sol. Gardurile vii adăpostesc o biodiversitate bogată și sunt pline de animale sălbatice. Un ecologist britanic care a monitorizat un gard viu vechi din apropierea casei sale din Devon a numărat 2.070 de specii, de la polenizatori la șopârle și mamifere, care sunt în trecere sau locuiesc acolo.

Iazurile au, de asemenea, un rol important în lupta grădinilor cu schimbările climatice. Un studiu în care au fost studiate iazurile mici din câmpiile din nord-estul Angliei a constatat că acestea stocau rate mult mai mari de carbon (79 până la 247 g pe metru pătrat pe an) în comparație cu pădurile sau pășunile din jur (2-5 g).

Cu toate acestea, nu toate iazurile acționează ca niște rezervoare de carbon. Un studiu american arată că iazurile artificiale care colectează scurgerile de ape pluviale din Florida emit mai mult carbon decât depozitează în sedimentele lor noroioase.

„Înseamnă că unele iazuri fac un „deserviciu” ecosistemului”, a spus Mary Lusk, profesor asistent în Ştiințe ale apei și solului la Universitatea din Florida, când studiul a fost publicat. „Rezultatele noastre sugerează că atunci când sunt noi, [iazurile] emit cantităţi mari de carbon.”

Iazurile pot emite, de asemenea, cantități mari de metan în atmosferă. Un studiu al Universității din Exeter a concluzionat că iazurile mai mici de un metru pătrat sunt responsabile pentru eliberarea a aproximativ 40% din toate emisiile de metan.

Cu toate acestea, nu toate beneficiile de mediu sunt legate de carbon – iar iazurile vin cu multe alte avantaje, cum ar fi stimularea biodiversității. De fapt, unele organizații spun că adăugarea unui iaz în grădina ta este unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poți face pentru fauna sălbatică.

„Dacă deranjezi nămolul de pe fundul iazului, iazul tău va elibera mai mult metan decât va absorbi carbon”, spune Nex. Pentru a menține gazele nocive conținute, Nex recomandă îndepărtarea frunzelor moarte de pe suprafața iazului, deoarece resturile putrezite vor degaja metan.

„Plantele mele cresc acum mult mai bine. Este măgulitor pentru mine, deoarece nu fac prea multe!” spune Nex.

Sursa BBC