De ce așteaptă ultra-naționaliștii din Serbia cu nerăbdare sfârșitul războiului din Ucraina?

Ultra-naționaliștii din Serbia se folosesc de invazia Rusiei în Ucraina pentru a-și galvaniza campania împotriva independenței Kosovo – iar activiștii anti-război sunt prinși în acest foc încrucișat.

Politicienii din flancul drept al președintelui sârb Aleksandar Vučić au adulmecat o oportunitate de a lega războiul Rusiei în Ucraina de dorința lor de-a înghiți Kosovo, chiar și în timp ce Vučić se angajează în negocieri intermediate de UE pentru a normaliza parțial relațiile cu Kosovo, a cărui independență nu este recunoscută nici de Belgrad, nici de Moscova.

O victorie a președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina este o piatră de hotar pentru ca Serbia să recupereze Kosovo, potrivit lui Miša Vacić, liderul partidului extremist și pro-Kremlin Dreapta Sârbă.

„Trebuie să avem răbdare și trebuie să așteptăm să se termine în Ucraina, iar după aceea vom avea suficient timp”, a declarat el pentru POLITICO.

Mai mult de 200.000 de ruși au sosit în Serbia de la începutul invaziei. Fiind una dintre puținele țări europene care oferă intrare fără viză pentru deținătorii de pașapoarte rusești, aceasta oferă un adăpost sigur pentru cei care caută o portiță de ieșire, din motive care variază de la cele economice la cele ideologice.

Vacić, care în septembrie a călătorit în Donețkul ocupat de ruși pentru a observa așa-numitul referendum pentru aderarea la Rusia, îndelung criticat de guvernele occidentale ca fiind o farsă, susține că activiștii liberali ruși din Serbia reprezintă o amenințare pentru realizarea societății sale ideale, dacă își unesc forțele cu omologii lor locali.

„Este o adevărată revoluție a liberalilor”, a declarat Vacić, adăugând că, chiar dacă doar 10% dintre noii sosiți din Rusia ar fi activiști liberali angajați, Serbia ar fi inundată de cel puțin 20.000 de dușmani politici. „Ei cred că trebuie să elibereze Serbia de sârbi, de valorile tradiționale sârbe.”

Amenințări violente

Printre rușii care au sosit la Belgrad de când Putin și-a lansat invazia la scară largă anul trecut, se numără Ilya Zernov. Activistul politic în vârstă de 19 ani din Tolyatti, în sud-vestul Rusiei, a căutat refugiu la Belgrad în martie anul trecut – protestele sale anti-război au determinat o percheziție a poliției în căminul său studențesc din Kazan.

„Mi-am dat seama că nu voi putea să-mi continui studiile și că nu voi putea fi în Rusia pentru o perioadă lungă de timp”, a declarat Zernov pentru POLITICO, adăugând că poliția care i-a percheziționat căminul l-a amenințat cu violența și cu închisoarea.

Zernov este un participant activ în Societatea Democrată Rusă (RDS), o organizație anti-război înființată anul trecut la Belgrad cu scopul declarat de a susține victoria Ucrainei. De atunci, a devenit unul dintre cele mai vizibile grupuri de susținere pro-Ucraina din Serbia, organizând în mod regulat proteste în stradă.

Dar într-o țară în care Putin se bucură de un sprijin semnificativ pe fondul unei mișcări ultra-naționaliste din ce în ce mai asertive, activiștii anti-război sunt o țintă.

Luna trecută, Zernov a raportat la poliție că Vacić l-a agresat. Atacul, despre care Zernov a spus că a avut loc după ce a încercat să picteze peste un graffiti antiucrainean pe partea laterală a unui bloc de apartamente din Belgrad, l-a lăsat cu timpanul perforat. Vacić neagă că l-a agresat pe Zernov.

Amenințările de violență au umbrit, de asemenea, planurile de organizare a două mitinguri anti-război la prima aniversare a invaziei Rusiei.

„Poliția ne-a avertizat că are informații că aceste persoane de extremă-dreapta plănuiesc un fel de provocări violente”, a declarat cofondatorul RDS, Peter Nikitin, al cărui grup a organizat unul dintre proteste.

Nikitin a respins, de asemenea, afirmațiile lui Vacić potrivit cărora grupul său și cei ca el caută să facă campanie pe teme sociale în Serbia.

„Singurul nostru scop este să arătăm lumii și publicului sârb ceea ce se întâmplă și să mobilizăm opinia publică pentru Ucraina”, a spus el, adăugând că Vacić este cel care vrea să aservească Serbia intereselor străine. „[Vacić] împinge foarte direct interesele rusești și interesele lui Putin în Serbia, iar el este cel care încearcă să transforme Serbia în Rusia”.

Raliere în jurul lui „Z”

Pe măsură ce se apropia aniversarea invaziei Rusiei în Ucraina luna trecută, tensiunile au fiert la Belgrad.

Un miting de extremă dreapta de la mijlocul lunii februarie s-a încheiat cu încercarea participanților de a pătrunde în biroul președintelui Vučić. Damjan Knezevic, liderul rețelei de extremă-dreapta Patrula Poporului, a ținut un discurs înflăcărat în fața unei mulțimi de aproximativ 1.000 de persoane, cerând răsturnarea lui Vučić, pe fondul unei dezbateri naționale aprinse cu privire la propunerea de soluționare a disputei dintre Serbia și Kosovo.

Mulți dintre cei prezenți fluturau steaguri rusești sau purtau simboluri pro-război, inclusiv litera „Z” folosită de armata rusă pentru a-și marca vehiculele în Ucraina, precum și logo-ul cu craniul și crucea de vizor al Grupului Wagner, o forță privată de mercenari care a susținut armata Moscovei în război.

Poliția l-a arestat pe Knezevic și pe alți doi asociați în ziua următoare, fiind acuzați de incitare la violență. În ziua mitingului, un alt membru al Patrulei Populare a fost arestat, de asemenea, în al doilea oraș din Serbia, Novi Sad, sub acuzația de posesie de arme, după ce a fost descoperit cu o pușcă, o lunetă și muniție. Arestările au stârnit și mai multă indignare în rândul adepților Patrulei Poporului, care și-au dublat planurile de a organiza un miting pro-război pe 24 februarie, adiacent protestului anti-război al RDS. Deși autoritățile au refuzat să elibereze un permis pentru mitingul Patrulei Poporului, oficialii s-au temut că vor urma revolte.

Când s-a împlinit primul an de la invazie, RDS a organizat o versiune redusă a evenimentelor planificate, conform sfatului poliției. Aceasta s-a desfășurat fără incidente.

Natalia Taranușcenko, o organizatoare a asociației ucrainene Cini Dobro, cu sediul la Belgrad, originară din regiunea ucraineană Vinița, a declarat pentru POLITICO că, deși Serbia este în general primitoare, „există încă simboluri ale agresiunii rusești, litera Z pe străzile din Belgrad, și încă auzim că ucrainenii sunt «naziști» și o mulțime de altă propagandă rusă”.