Opoziția ungară s-a unit sub conducerea lui Peter Marki-Zai pentru a înfrânge partidul FIDESZ în alegeri, după 10 ani în care Viktor Orban a transformat Ungaria într-un stat iliberal

Aflat de 12 ani la putere, Viktor Orban a câștigat până acum de trei ori alegerile parlamentare cu o majoritate de două treimi. În peste un deceniu, Orban a transformat Ungaria radical, de la controlul mass media până la cel al justiției. Și a făcut-o fără prea mari emoții, având în față o opoziție fragmentată, incapabilă să blocheze acțiunile prin care Orban și Fidesz, cu majoritatea confortabilă în parlamentul de la Budapesta, au adoptat lege după lege, transformând Ungaria într-un stat iliberal.

De altfel, în această decadă, Ungaria a ajuns deseori în fața Curții Europene de Justiție, iar Uniunea Europeană a sancționat derapajele de la statul de drept ale guvernului de la Budapesta.

Viktor Orban: „Ungaria nu trebuie să fie condamnată pentru că poporul maghiar a decis ca ţara sa să nu fie o ţară de migranţi. Cu tot respectul, dar resping faptul că forţele pro-imigraţie, pro-migraţie ale UE ameninţă şi şantajează Ungaria şi poporul său pe baza unor acuzaţii false.”

Anul trecut, Parlamentul și Consiliul European au adoptat un regulament care condiționează accesul statelor membre la fondurile europene de respectarea principiilor statului de drept. Fără să fie menționate concret, măsura viza Polonia și Ungaria. Cele două țări au contestat fără succes decizia.

În spatele iliberalismul promovat cu atâta pasiune de Viktor Orban, se ascunde însă un sistem corupt, care a permis deturnarea banilor europeni către clientela politică FIDESZ, iar Uniunea Europeană nu mai e dispusă să accepte așa ceva.

Viktor Orban are o relație privilegiată cu Vladimir Putin, iar Ungaria este singura țară din UE care va cumpăra gaze de la ruși până în 2036. Este și țara cu cea mai mare dependență de hidrocarburile din Federație, ceea ce o determină să acționeze ca atare: nu a permis ca transporturile cu echipamente militare pentru Ucraina să treacă prin Ungaria și a încercat să oprească accesul refugiaților ucraineni pe teritoriul țării, cerând pașapoarte biometrice.

Cât despre întreruperea achiziționării gazului și petrolului rusesc, nici nu poate fi vorba. De altfel, războiul din Ucraina i-a creat mai multe probleme lui Orban decât s-ar fi așteptat, inclusiv în grupul de la Vișegrad, care nu mai pare dispus să frecventeze Ungaria.

Peter Marki-Zay, liderul Opoziţiei Unite: „Avem şansa de a-l înlocui pe Viktor Orban, să ne ţinem tinerii acasă şi să construim bunăstarea Ungariei şi asta înseamnă să votaţi prima formaţiune de pe buletinul de vot, lista O Ungarie pentru toţi!”

Nemulțumirea este mare în rândul maghiarilor, care de data asta ar avea și o alternativă în persoana lui Marki Zay, liderul opoziției. În vârstă de 49 de ani, primar al unui orăşel din sudul Ungariei, catolic practicant, tată a şapte copii, fondatorul mişcării „O Ungarie pentru Toţi”, Peter Marki Zai este relativ lipsit de experienţă politică. În schimb, este un orator briliant şi un bun mobilizator al maselor. Spune că este un candidat anti-sistem şi se remarcă prin afirmaţii provocatoare şi retorică radicală. În mod paradoxal, tocmai faptul că nu provine din sistem îi sporeşte şansele în faţa lui Viktor Orbán.

Ungaria are un sistem electoral complicat. Sunt 199 de locuri în parlamentul de la Budapesta care sunt însă aleși prin două metode. 106 prin vot uninominal, iar restul, de 93 prin votarea unei liste de partid. Pragul electoral este de 5 la sută pentru partide. În cazul coalițiilor, crește de la 10 până la 15 procente, în funcție de numărul formațiunilor din alianțe. Redistribuirea voturilor joacă un rol important în rezultatul final.