Consiliul Suprem de Apărare a Ţării: România va achiziționa avioane de ultimă generație F-35

ACTUALIZARE În februarie 2022, Preşedintele Klaus Iohannis anunţa prima dată intenţia României de a achiziţiona aeronave multirol de generaţia a 5-a. Acum, CSAT a aprobat oficial decizia.

”Armata României își propune ca după 2030 să realizeze prima capabilitate operațională, prima escadrilă de avioane F-35. Anul acesta sau la anul facem demersuri pentru semnarea contractului pentru F-35”, a declarat gl. lt. Teodor Incicaș, şeful Direcţiei Generale pentru Armamente, MAPN.

F35 este un avion multirol de generația a cincea, produs de Lockheed Martin, a avut primul zbor în 2006, iar acum este folosit de 13 ţări. Producătorul îl numeşte piesa centrală a securităţii globale din secolul 21 și îl consideră cel mai sigur și mai bine dotat avion de luptă din lume. Are capacitate de a fi invizibil pe radare în anumite condiții. Până în acest moment au fost dezvoltate 3 variante ale acestui avion, iar preţul poate depăși 100 de miilioane de dolari. Deocamdată România nu a anunţat câte astfel de avioane vrea să cumpere.

”Arătă că s-a învățat ceva din achiziția de F-16. În momentul de față F-35 este singurul avion de generația a 5-a disponibil pentru statele membre NATO, pentru că F22 pe care îl au SUA nu este disponibil pentru comercializare”, a spus Ștefan Dănilă, fost șef al Statului Major al Apărării.

Dar trecerea la F35, România o va face cu încă 32 de avioane F16. Ţara noastră cumpără din Norvegia aeronavele, printr-un contract de 388 de milioane de euro. Acordul prevede inclusiv suport logistic. Primele avioane ar urma să ajungă în ţară la finalul anului, în condiţiile în care, din primăvara acestui an Mig-urile 21 Lancer vor rămâne la sol.

––––––––

Procesul de modernizare a Forțelor Aeriene Militare va continua prin achiziționarea de avioane de ultimă generație F-35. Aceste avioane, dotate cu o gamă largă de senzori avansaţi, capacitate de schimb de informaţii criptate în timp real atât cu platforme aeriene, cât şi cu sisteme de apărare cu baza la sol, capacitate de gestionare reală a imaginii operaţionale a câmpului de luptă, precum şi cu muniţii inteligente de înaltă precizie, permit realizarea şi menţinerea superiorităţii aeriene, condiţie obligatorie pentru asigurarea suveranităţii în spaţiul aerian naţional şi, la nevoie, pentru apărarea acestuia. În acest sens, membrii Consiliului au aprobat Concepția de realizare a capabilității operaționale de apărare aeriană cu avioane multirol de generația a V-a, precizează Administrația Prezidențială într-un comunicat.

Totodată, în cadrul ședinței CSAT, a fost analizată şi dezvoltarea aviației militare a României. Realizarea unor capabilităţi operaționale de apărare aeriană robuste, credibile, interoperabile, flexibile şi eficiente, destinate atât îndeplinirii angajamentelor asumate ca urmare a calității de stat membru NATO şi UE, cât și descurajării unei posibile agresiuni, reprezintă condiţia esenţială pentru îndeplinirea obiectivelor politicii de apărare a României, menționează sursa citată.

Spectrul capabilităților de apărare menționate va include, printre altele, capabilități sporite de apărare aeriană și anti-rachetă pentru protecția forțelor proprii și capabilități avansate și diversificate de foc și de lovire cu precizie la mare distanță, potrivit comunicatului.

A fost prima ședință a CSAT din anul acesta și a fost convocată de președintele Klaus Iohannis.

Agenda reuniunii s-a axat, în principal, pe situația de securitate din regiunea Mării Negre și pe implicațiile pentru România, pe fondul celor mai recente evoluții, în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, al intervențiilor externe asupra procesului democratic din Republica Moldova, precum și în contextul perspectivelor de continuare a sprijinului NATO, al Uniunii Europene și al comunității internaționale pentru Ucraina.

La şedinţă au participat premierul Nicolae Ciucă, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, ministrul de Interne, Lucian Bode, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, ministrul Economiei, Florin Spătaru, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, directorul SRI, Eduard Hellvig, şeful Statului Major al Apărării, Daniel Petrescu, consilierul prezidenţial Ion Oprişor, secretarul Consiliului, Mihai Şomordolea. Directorul SIE, Gabriel Vlase, nu participă la şedinţă, el fiind înlocuit de un adjunct.