Ședință solemnă a Senatului, pentru a marca 30 de ani de existenţă postdecembristă

10 septembrie 2020, 21:20

Foști și actuali președinți ai Senatului, din perioada 1990-2020, au revenit la tribună și și-au reamintit momente importante din istoria acestei instituții.

Senatul democratic a modernizat legislația României, a adaptat acquis-ul comunitar necesar aderării la Uniune Europeană, a modificat de două ori Constituția țării. Și s-a asigurat că legea fundamentală, democrația și statul de drept sunt respectate de toate puterile.

Acesta este bilanțul celor 30 de ani de activitate, au spus senatorii.

Amintiri prețioase au fost făcute pentru prima dată publice, de politicianul care a condus Senatul timp de 8 ani, Nicolae Văcăroiu.

De la Bruxelles, alți foști lideri ai Senatului privesc spre viitor.

După Revoluție, partidele politice au deținut pe rând conducerea Senatului, dar cele mai multe mandate le-a avut PSD. Vârsta de a accede în Senat este cea mai ridicată, 33 de ani, față de 23 de ani, la Camera Deputaților.

Senatul României este una dintre cele mai vechi instituții europene, înființată în 1864, în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

__________________________________________________________________________ 

Potrivit istoricului prezentat pe site-ul instituţiei, Senatul a apărut pe scena politică din ţara noastră la iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în anul 1864, când, prin plebiscitul din 23-26 mai/4-7 iunie, românii s-au pronunţat asupra unui document cu valoare constituţională – „Statutul dezvoltator al Convenţiei de la Paris din 7/19 august 1858″. Statutul prevedea instituirea unei noi Camere parlamentare, alături de Adunarea Deputaţilor. În cadrul acestui sistem bicameral, primul Senat al României, care avea şi atribuţii privind controlul constituţionalităţii legilor, a funcţionat ca un ‘corp ponderator”, ca un factor de echilibru între puterile statului. El era alcătuit din membri de drept (capi ai bisericii şi ai unor autorităţi publice) şi membri numiţi de domnitor (reprezentanţi ai judeţelor şi înalţi funcţionari ai statului).

După 23 august 1944, sub presiunea forţelor sovietice şi comuniste, Senatul a fost desfiinţat printr-un decret din iulie 1946. Parlamentul a fost reorganizat într-un singur corp legislativ, Adunarea Deputaţilor. Această instituţie parlamentară va fi transformată, prin Constituţia din 1948, în Marea Adunare Naţională, organism subordonat total puterii comuniste. Constituţiile din 1952 şi 1965 au menţinut caracterul autoritar al regimului comunist, în condiţiile în care pluralismul politic, libertăţile politice şi civice, principiul separaţiei puterilor în stat erau suprimate, iar puterea legislativă şi cea executivă erau subordonate total comandamentelor ideologice ale partidului unic.

Revoluţia din decembrie 1989 a deschis calea revenirii României la un regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere şi pluralism politic, pe respectarea drepturilor omului, pe separaţia puterilor şi răspunderea guvernanţilor în faţa organelor reprezentative. Prin actele emise de puterea revoluţionară provizorie, în primăvara anului 1990, Senatul a fost reînfiinţat ca instituţie reprezentativă şi legislativă. Renaşterea Senatului, o instituţie de prestigiu a statului român modern, a însemnat şi revenirea ţării la tradiţiile sale democratice şi parlamentare, la un Parlament bicameral, cu adevărat reprezentativ, în conformitate cu standardele statului de drept, se menţionează pe site-ul Senatului.

 

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite