EXCLUSIV Deradicalizarea albanezilor care au luptat pentru ISIS, proces lung și complicat. Imam: "Cea mai mare greşeală e că i-au convins să-şi ia familiile în Siria"
16 Septembrie 2021, 20:49

La aproape un deceniu de la plecarea unor cetățeni în Siria pentru a sprijini ISIS, Albania încearcă să descopere motivele exodului. O parte dintre cei care i-au convins pe oameni să lupte alături de teroriști, inclusiv imami, sunt deja de ani buni în închisoare cu pedepse grele. Acum, autoritățile se luptă să aducă acasă din Siria familiile jihadiștilor și, și mai complicat, să le reintegreze în societate. Un reportaj exclusiv din Albania de Adelin Petrișor.

Cu aproape 60 sută musulmani, Albania este una dintre țările din Europa care au avut mulți cetățeni care au luptat de partea DAESH. În urmă cu câțiva ani, procuratura a reușit să aducă în fața instanței 9 persoane, inclusiv 2 imami, care au convins 70 de albanezi să plece la luptă în Siria.

Acuzații au primit în total 126 de ani de închisoare, iar în prezent cei doi imami sunt în izolare într-una dintre închisorile albaneze.

Rifat Bajrami are 40 de ani și este imam chiar în moscheia în care a predicat unul dintre acuzați.

Rifat Bajrami, imam: Liderii comunităţii musulmane trebuie să transmită învăţăturile Coranului. Aceşti imami nu au făcut-o corect. Ei nu erau recunoscuţi oficial de comunitatea musulmană din Albania şi au făcut-o cum au vrut. Au interpretat greşit învăţăturile Coranului şi le-au transmis celor care au plecat în Siria.

Imamul spune că motivele celor care au plecat la luptă sunt greu de stabilit, însă, cel mai probabil, mulți au fost convinși că fac un lucru bun luptând cu un dictator, Bashar Al Assad.

Rifat Bajrami, imam: Cea mai mare greşeală e că i-au convins pe oameni să-şi ia familiile în Siria, inclusiv copiii. Dacă barbaţii voiau să se ducă, o puteau face. Cea mai mare greşeală e că i-au convins să îşi ia şi familiile cu ei, spunându-le că vor avea parte de o viaţă mai bună acolo.

Lejdi Dervishi, director, Centrul de Combatere a Extremismului: Motive care au reieşit din cele câteva studii făcute de specialiştii din ţara noastră ar putea fi condiţiile socio-economice, marginalizarea, traumele din copilărie sau faptul că barbaţii erau subordonaţi femeilor la muncă în comunităţile patriarhale din anumitre zone izolate. Bineînţeles că nu excludem componenta ideologică.

Guvernul albanez a reușit în 3 ani să aducă acasă 25 de femei și copii din familiile jihadiștilor care au luptat pentru Stat Islamic.

Cea mai mare provocare este acum să-i reintegreze pe acești oameni într-o societate europeană, complet diferită de cea impusă de teroriști în zonele contolate de ei.

Lejdi Dervishi, director, Centrul de Combatere a Extremismului: Deradicalizarea este de asemenea un proces îndelungat, mai ales în cazul copiilor. Spun specialiştii că ar putea dura între unul şi cinci ani sau chiar zece, dacă sunt implicaţi minori. Niciodată nu poţi să ştii cum se vor comporta la maturitate.

În prezent, Albania mai are de adus din taberele de refugiați din Siria câteva zeci de femei și copii din familiile luptătorilor DAESH.

Teoretic, guvernul ar trebui să-i găsească și să-i pună sub acuzare și pe teroriștii care nu au murit în luptă și sunt în închisorile kurzilor.