Expoziția online „Conferința de Pace de la Paris” – de sâmbătă, la Muzeul Național Cotroceni

„Anul 1919 a fost unul crucial pentru România şi familia regală, iar Muzeul Naţional Cotroceni a ales să marcheze acest moment ca parte esenţială a misiunii educative pe care instituţia o urmăreşte, dar şi a interesului faţă de patrimoniul cultural. Chiar dacă anul acesta manifestările cu publicul programate pentru Noaptea Muzeelor au fost amânate pentru luna noiembrie, pe fondul crizei provocate de noul coronavirus, ne-am dorit să prezentăm această expoziţie online pentru a fi alături de public, chiar la data la care în spaţiul european şi în lume era programat acest important eveniment cultural”, afirmă Liviu Jicman, directorul general al Muzeului Naţional Cotroceni, potrivit unui comunicat al instituţiei muzeale.

Expoziţia cuprinde peste 25 de fotografii şi documente şi prezintă aspecte ale organizării şi funcţionării reuniunii internaţionale, solicitările formulate de România, dar şi aspectele diplomatice.

Această pagină de istorie este disponibilă atât pe site-ul muzeului, în secţiunea „Vizitare”, cât şi pe pagina de Facebook a muzeului.

Pentru statul român, Conferinţa de Pace a consacrat procesul de Unire petrecut în anul 1918 şi a fundamentat, la nivel juridic, frontierele şi statutul din perioada interbelică.

Potrivit directorului general adjunct ştiinţific al Muzeului Naţional Cotroceni, dr. Ştefania Dinu, anul 1919 a fost, pentru România Mare, unul crucial, pentru că noua realitate politică, Marea Unire, trebuia recunoscută pe plan internaţional, astfel încât tot sacrificiul şi efortul de război al soldaţilor şi ofiţerilor români şi al celor ce le-au fost alături să nu fie în zadar.

„În cadrul dezbaterilor de la Paris, şeful delegaţiei române la Conferinţa Păcii, Ion I.C.Brătianu, a pledat pentru respectarea angajamentelor luate de Aliaţi prin Convenţia politică din 4 august 1916 privind graniţele României, a subliniat contribuţia de sânge adusă de Armata Română la victoria Antantei, a evidenţiat deciziile luate de adunările de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia în conformitate cu dreptul popoarelor la autodeterminare naţională. „Cei Patru Mari” (preşedintele Statelor Unite, Woodrow Wilson; prim-ministrul Marii Britanii, David Lloyd George; prim-ministrul Italiei, Vittorio Emanuele Orlando, şi prim-ministrul Franţei, Georges Clemenceau) nu s-au arătat receptivi la argumentele lui Brătianu şi nu agreau ideea că statele sunt egale, precum au fost egale în sacrificiile făcute pe câmpul de luptă”, a precizat istoricul, într-o declaraţie citată de Agerpres.