Florin Cîțu: Ne așteptăm ca România să nu aibă o recesiune tehnică

Întrebat la sfârșitul ședinței de Guvern dacă cifrele anunțate la nivel mondial, potrivit cărora economiile multe state au scăzut în trimestrul al doilea, îngrijorează Executivul de la București, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că și România va avea o contracție în al doilea trimestru, dar că acesta va fi singurul negativ din acest an.

„Am văzut cifrele și pentru Europa sunt surprize negative. Pentru România și alte țări vor apărea în jur de 14 august. Trecem printr-o criză economică globală, estimările sunt revizuite în timp real. În ceea ce ne privește rămânem la opinia că estimările pentru România au fost mult prea pesimiste. Ne așteptăm bineînțeles la o contracție pe trimestrul II pentru că economia a fost închisă în toată această perioadă și în același timp ne așteptăm ca România să nu aibă o recesiune tehnică, asta înseamnă că nu vom avea două trimestre negative concecutive în acest an. Trimestrul doi o să fie singurul din acest an cu contracție economică, celelalte vor avea creștere economică pozitivă”, a spus Florin Cîțu.

Eurostat a anunțat vineri că economia UE a scăzut cu 11,9% în trimestrul al doilea.

„În trimestrul al doilea din 2020, marcat în continuare de măsurile de restricţionare anti-Covid-19 impuse de cele mai multe state membre europene, valoarea PIB-ului ajustată la acest interval a scăzut cu 12,1% în zona euro şi cu 11,9% la nivelul Uniunii Europene, comparativ cu primul trimestru din 2020″, a anunţat Eurostat, potrivit estimărilor preliminare.

Potrivit ministrului de Finanțe, în şedinţa de Guvern de vineri au mai fost aprobate două Hotărâri de Guvern privind aplicarea unor scheme de ajutor de stat. „În această şedinţă au fost discutate mai multe acte care sunt legate de Planul de relansare şi alte câteva acte care au fost în primă lectură în şedinţele precedente. În această seară a fost aprobată Hotărârea de Guvern privind modificarea Hotărârii Guvernului 807/2014. Este o schemă de ajutor de stat pentru companii mari, investiţii care vin de la zero în România sau extinderea unor investiţii actuale. Modificările avute în vedere se concentrează pe flexibilizarea accesului la finanţare a operatorilor economici. Am prelungit perioada în care se pot emite acorduri pentru finanţare până în anul 2023, corespunzător perioadei de valabilitate a Regulamentului 651 din 2014. A fost prelungită până în anul 2028 perioada în care se poate efectua plata ajutorului de stat ţinând cont de faptul că perioada de implementare a investiţiei poate fi mai mare de trei ani de zile. S-au eliminat modalităţile de stabilire a cheltuielilor eligibile, introducerea posibilităţii depunerii unor documente şi în variantă electronică, uniformizarea stabilirii termenelor de zile lucrătoare în MFP, deci câteva lucruri tehnice. Este schema unde este nevoie de o investiţie de minim 1 milion de euro, de la zero sau pentru extinderea unei investiţii actuale”, a menţionat Florin Cîţu.

Ministrul Finanţelor a amintit, de asemenea, despre un act normativ care permite flexibilizarea accesului la finanţare a operatorilor economici. „Tot o schemă de ajutor de stat care a fost modificată astăzi a fost aprobată prin HG nr. 332/2014 şi tot în vederea flexibilizării accesului la finanţare a operatorilor economici, având în vedere situaţia prin care trece economia globală astăzi. În acelaşi timp, în data de 2 iulie 2017, Comisia Europeană a adoptat modificarea legislaţiei comunitare în domeniul ajutorului de stat şi a trebuit să implementăm şi aceste lucruri. Şi aici am prelungit perioada în care se pot emite acorduri de finanţare până în anul 2023, apoi la fel prelungirea până în 2028, creşterea numărului de noi locuri de muncă create, de la 10 la 100, pentru a încuraja investiţiile cu impact în economie. Introducerea posibilităţii demarării proiectului de investiţii după depunerea cererii de finanţare, modificarea listei sectoarelor de activitate pentru care nu se acordă ajutoare de stat sau eliminării de la finanţare a sectoarelor activitate cu valoare adăugată redusă care nu contribuie la dezvoltarea regională. Apoi, asigurarea egalităţii de tratament pentru toate întreprinderile în sensul generalizării obligaţiei de a menţine locurile de muncă create pentru o perioadă de minim cinci ani, de la data ocupării fiecărui loc de muncă, stabilirea mecanismului de recuperare proporţională a ajutorului de stat plătit în funcţie de numărul de locuri de muncă care sunt menţinute”, a subliniat Cîţu.