Guvernul iranian are acces la conturile de socializare ale celor pe care îi arestează, avertizează activiștii. Amir Rashidi, director pentru drepturi și securitate digitală: Ei au acces la orice, dincolo de imaginație

Manifestații în Iran
Manifestații în Iran
19 decembrie 2022, 15:01

O femeie care a fost arestată în Iran, la sfârșitul lunii septembrie, a spus că a fost legată la ochi, închisă la izolare și interogată într-un scaun cu rotile, în timp ce făcea greva foamei.

Negin, al cărei nume a fost schimbat din motive de siguranță, mărturisește că autoritățile iraniene voiau să o execute pe baza mesajelor ei private.

„Mi-au spus ‘Crezi că poți ieși de aici în viață? Te vom executa’. Sentința ta este pedeapsa cu moartea. Avem dovezi, suntem la curent cu totul”.

Aceasta spune că a fost acuzată de autoritățile iraniene că a condus un grup de activiști anti-regim pe Telegram (acuzație pe care o neagă). De asemenea, a declarat că are „câțiva prieteni” care au fost deținuți politici.

„Mi-au pus în față transcrieri ale unor capturi ale conversațiilor mele telefonice cu acei prieteni și m-au interogat cu privire la relația mea cu acele persoane”.

Negin crede că agenții iranieni i-au spart contul de Telegram pe 12 iulie, când și-a dat seama că o altă adresă IP l-a accesat. În timp ce Negin era în închisoare, a spus ea, autoritățile iraniene i-au reactivat contul de Telegram pentru a vedea cine a încercat să o contacteze și pentru a dezvălui rețeaua de activiști cu care era în contact.

Negin a fost una dintre sutele de protestatari reținuți în închisoarea Evin din nordul Teheranului, cunoscută pentru brutalitatea sa, în primele săptămâni de manifestații în urma morții lui Mahsa Amini.

Amini, o femeie în vârstă de 22 de ani, fusese reținută de poliția iraniană a moralității pentru că, aparent, nu purta hijab-ul în mod corespunzător.

Pe măsură ce protestele se răspândesc în țară, o mare parte din atenție s-a concentrat asupra eforturilor guvernului iranian de a închide internetul. Însă, oamenii se tem că guvernul folosește tehnologia într-un alt mod: accesarea aplicațiilor mobile pentru a supraveghea și a suprima disidența.

Activiștii pentru drepturile omului din interiorul și din afara Iranului avertizează de ani de zile cu privire la capacitatea regimului iranian de a accesa de la distanță telefoanele mobile ale protestatarilor. Iar companiile de tehnologie s-ar putea să nu fie bine echipate pentru a gestiona astfel de incidente, spun experții.

Amir Rashidi, director al departamentului pentru drepturi și securitate digitală din cadrul organizației pentru drepturile omului Miaan Group, a declarat că metodele descrise de Negin se potrivesc cu cele ale regimului iranian.

„Eu însumi am documentat multe dintre aceste cazuri. Ei au acces la orice, dincolo de imaginație”.

Guvernul iranian a fost contactat pentru a comenta acuzațiile lui Negin, dar nu a oferit niciun răspuns.

Este posibil ca guvernul iranian să fi folosit tactici similare de hacking pentru a supraveghea conturile Telegram și Instagram ale lui Nika Shahkarami, protestatarul de 16 ani care a murit după o demonstrație în Teheran la 20 septembrie.

Autoritățile iraniene au negat întotdeauna orice implicare în moartea ei, dar o investigație anterioară a CNN a găsit dovezi care sugerează că aceasta a fost reținută la proteste cu puțin timp înainte de a dispărea.

Cel puțin o companie de tehnologie, Meta, a deschis acum o anchetă internă privind activitatea de pe contul de Instagram al Nika după dispariția ei.

„Telegram este totul în Iran”, a explicat Rashidi. „A fost mai mult decât o simplă aplicație de mesagerie înainte de a fi blocată și totuși au reușit să își mențină prezența în Iran prin simpla adăugare a unei opțiuni proxy în aplicație”, a continuat acesta.

Potrivit experților, există diferite modalități prin care guvernul ar putea avea acces la conturile unei persoane sau la rețeaua de contacte a acesteia.

Negin, de exemplu, a declarat că autoritățile „au continuat să creeze conturi Telegram folosind cartela mea SIM, pentru a vedea cu cine sunt în contact”.

În alte cazuri, autoritățile ar putea încerca să coopteze procesul de autentificare cu doi factori, care este conceput pentru a oferi o mai mare securitate prin trimiterea unui cod de autentificare prin SMS sau e-mail.

„De obicei, ceea ce se întâmplă este că fac numărul de telefon țintă, apoi trimit o cerere de autentificare pe Telegram. Dacă nu ai verificarea în doi pași, atunci ei vor intercepta mesajul text, vor citi codul de logare și vor intra cu ușurință în contul tău”, a declarat Amir Rashidi.

Acesta este motivul pentru care unii activiști iranieni s-au bucurat când Google a introdus Google Authenticator în țară, în 2016.

În mod crucial, însă, regimul iranian nici măcar nu are nevoie de companiile de telecomunicații pentru a lucra cu ele, potrivit lui Rashidi. „Guvernul iranian gestionează întreaga infrastructură de telecomunicații din Iran”, a spus el.

După dispariția lui Nika, Meta a lansat o investigație pentru a afla dacă Nika însăși a dezactivat contul sau dacă altcineva a fost responsabil. Investigația a durat nouă zile, de la 6 octombrie până la 14 octombrie.

Cu toate acestea, referințele din presa de stat iraniană indică faptul că autoritățile au accesat contul de Instagram și mesajele directe ale lui Nika, declarând că au avut permisiunea din partea sistemului judiciar de a le accesa.

Investigația Meta evidențiază atât gravitatea cazului, cât și limitările pe care companiile americane de tehnologie par să le aibă în abordarea preocupărilor activiștilor cu privire la gestionarea conturilor de către Iran.

Mahsa Alimardani, cercetător senior în domeniul internetului la Article 19, o organizație pentru libertatea de exprimare, și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la Telegram.

„Odată le-am cerut să anuleze niște editări care au fost făcute pe contul unei persoane după moartea acesteia, iar ei nu au fost de ajutor. Nu au revenit la noi. Nu au încercat să rezolve problema. Niciun fel de sprijin sau ajutor în acest sens”, a spus Alimardani.

Purtătorul de cuvânt al Telegram, Remi Vaughn, a declarat: „Noi procesăm în mod obișnuit zeci de cazuri similare care ne sunt sesizate de activiști din organizații de încredere și dezactivăm accesul la conturile compromise. În fiecare caz pe care l-am investigat, fie dispozitivul a fost confiscat, fie utilizatorul a făcut posibil un astfel de acces în mod involuntar – prin faptul că nu a setat o parolă de verificare în doi pași sau a folosit o aplicație falsă care se dădea drept Telegram.”

„Pentru a-i proteja pe protestatari, am blocat mii de mesaje care au încercat să deanonimizeze protestatarii și care ar fi putut ajunge la sute de mii de persoane dacă nu ar fi fost intervenția noastră. Monitorizăm întotdeauna în mod proactiv părțile platformei noastre care se adresează publicului pentru a găsi astfel de utilizări abuzive”, a conchis ea.

 

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite