Curtea Constituțională a declarat parțial neconstituționale modificările aduse Legii 303/2004, privind Statutul Magistraților. Este cea mai importantă lege a Justiției, care cuprinde cele mai multe modificări controversate. Președintele Curții, Valer Dorneanu, a declarat că articolele privind răspunderea magistraților, care i-au nemulțumit cel mai mult pe judecători și procurori, încalcă legea fundamentală.

Președintele CCR Valer Dorneanu a explicat imediat după ședința Curții că cea mai controversată modificare privind răspunderea magistraților a fost declarată neconstituțională și trebuie revizuită de Parlament.

Valer Dorneanu, președintele CCR: "Am cerut redefinirea erorii judiciare, a relei-credințe și a gravei neglijențe".

Dorneanu a anunțat și că modificările privind numirile la vârful instanței supreme și al marilor parchete au fost declarate parțial neconstituționale.

Valer Dorneanu, președintele CCR: "Ele privesc, practic, mai buna definire a împărțirii atribuțiilor între CSM și președintele României. Nu au fost corelate soluțiile între precizările care există cu privire la acest lucru între atribuțiile CSM-ului și în restul prevederilor legale".

O altă modificare care a stârnit controverse se referă la faptul că absolvenții de drept care vor să devină magistrați trebuie să facă 4 ani de institut, nu doar 2, cât este acum. Săptămâna trecută, CCR a declarat neconstituționale câteva articole din altă lege a Justiției, cea privind organizarea judiciară, însă a declarat constituțional parchetul pentru anchetarea magistraților.

CCR a amânat verificarea celei de-a treia legi a Justiției, cea privind CSM.

UPDATE Judecătorii CCR vor cere Parlamentului să redefinească conceptul de gravă eroare judiciară, a transmis Marius Vulpe, de la sediul CCR.

Valer Dorneanu, președintele CCR: "Unele din criticile care vizau mai ales răspunderea magistratului au fost admise și am cerut redefinirea erorii judiciare, a relei-credințe și a gravei neglijențe. În ce privește legea cealaltă, cu CSM-ul, am amânat pe 13 februarie, neavând condiții obiective pentru a desăvârși analiza finală (...) Unele obiecții (n.r., la Legea 303/2004) au fost admise și ele privesc, practic, mai buna definire a împărțirii atribuțiilor între CSM și președintele României. (...) După ce vom redacta decizia se va redacta probabil și opinia separată, apoi vom retrimite legea Parlamentului. Celelalte sesizări urmează cursul lor normal, inclusiv obținerea punctelor de vedere de la instituțiile abilitate".

Plenul Curţii Constituţionale a României (CCR) urma să analizeze, astăzi, mai multe obiecţii de neconstituţionalitate formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi PNL cu privire la modificările aduse Legilor Justiţiei.

Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a şedinţei de plen se află:

• obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie),
• obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (formulată de 56 de deputaţi PNL),
• obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (formulată de 52 de deputaţi PNL), precum şi
• obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (formulată de ÎCCJ).â

În sesizare se arată, printre altele, că modificările aduse în legătură cu răspunderea materială a magistraţilor încalcă Constituţia şi reglementări internaţionale, deoarece au un conţinut ”neclar” şi ”confuz”, nu corespund cerinţelor de previzibilitate şi vor ridica în practică probleme de interpretare.

În opinia Curţii supreme, sintagmele cuprinse în alin. (3) al propunerii referitoare la ”înfăptuirea actului de justiţie” şi ”se determină o desfăşurare greşită a unei proceduri judiciare” nu corespund cerinţelor de previzibilitate şi claritate a legii, deoarece ambele sunt vagi şi generale şi vor ridica în practică probleme de interpretare, încălcând astfel, dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie.

În plus, alin. (8) al art. 96 din proiect ridică probleme de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte art. 1 alin. (5) din Constituţia României, deoarece prevede că acţiunea în regres se exercită împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară, competenţa de judecată revenind Curţii de Apel Bucureşti, dispoziţiile Codului de procedură civilă fiind pe deplin aplicabile.

Pe 23 ianuarie, Plenul CCR a adoptat cu unanimitate de voturi obiecţiile de neconstituţionalitate privind patru puncte din articolul I al Legii privind organizarea judiciară. Totodată, s-au respins, cu majoritate de voturi, obiecţiile referitoare la celelalte dispoziţii ale actului normativ.