Letonia a declarat Rusia „stat care susţine terorismul” şi a cerut UE să nu mai elibereze vize ruşilor

Declaraţia a fost aprobată de deputaţii Seimului cu 67 de voturi pentru şi niciunul împotrivă, în timp ce parlamentarii partidului social-democrat de opoziţie Armonia (S) s-au abţinut de la vot.

Declaraţia menţionează invazia rusă în Ucraina şi acţiunile forţelor armate ruse în această ţară drept principalul motiv pentru condamnarea Rusiei ca ‘stat terorist’.

Textul subliniază, de asemenea, „sprijinul prelungit al Rusiei pentru regimurile şi organizaţiile teroriste, precum şi finanţarea acestora”.

Rusia este cel mai mare furnizor de arme pentru regimul lui Bashar al-Assad în Siria şi a efectuat atacuri asupra unor ţări suverane, inclusiv otrăvirea lui Serghei Skripal şi a fiicei sale în Marea Britanie şi doborârea zborului Malaysia Airlines MH-17, soldată cu moartea a 298 de persoane.

Parlamentarii letoni amintesc „ţintirea constantă a civililor de către trupele ruse, inclusiv atacul deliberat asupra unui teatru din Mariupol, în care şi-au pierdut viaţa aproximativ 600 de persoane, atacuri cu rachete asupra unei zone rezidenţiale de lângă Odesa, soldată cu moartea a cel puţin 21 de persoane şi un atac asupra unui centru comercial din Kremenciug, care a făcut 19 victime civile”.

Declaraţia menţionează, de asemenea, un atac cu rachete asupra instalaţiilor portuare din Odesa, la o zi după ce intrase în vigoare un acord pentru a permite exportul de cereale din acel oraş ucrainean.

Referitor la vizele turistice, Ambasada Letoniei la Moscova a încetat deja să le mai elibereze cetăţenilor ruşi, cu excepţia persoanelor care participă la funeraliile unei rude apropiate.

Premierul estonian Kaja Kallas declarase în 9 august pe Twitter că turismul ruşilor în UE ar trebui să înceteze.

„Să oprim eliberarea de vize turistice pentru ruşi. Vizitarea Europei este un privilegiu, nu un drept al omului”, subliniase Kallas, care a spus că, odată cu suspendarea traficului aerian către şi dinspre Rusia, cei mai apropiaţi vecini ai acesteia, precum Estonia, Finlanda şi Letonia, care au puncte comune de trecere a frontierei, asistă la o creştere a cererilor de viză din partea ruşilor care doresc să călătorească în zona Schengen.

Letonia a cunoscut, de asemenea, un aflux de cetăţeni ruşi, între care reprezentanţi ai mass-media, care fugind de represiune şi persecuţie, şi-au relocat activităţile în ţara baltică.

Canalul independent TV Rain, critic faţă de Kremlin, a început recent să transmită din Riga şi a fost deja acuzat de unii letoni pe reţelele de socializare pentru că ar fi manifestat insensibilitate faţă de modul în care letonii au perceput ocupaţia sovietică a ţării lor între 1940 şi 1991.

Rusia a declanşat la 24 februarie o invazie în Ucraina în primul război de cucerire în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. Oficial, Moscova şi-a denumit campania drept „operaţiune specială militară” pentru „denazificarea” şi „demilitarizarea” Ucrainei, motive considerate de Kiev şi Occident drept pretexte false pentru a-şi pune în aplicare planurile revanşarde.

Sursa: Agerpres