Meşterul crucilor din Cimitirul Vesel de la Săpânţa, Dumitru Pop Tincu, a murit la 67 de ani

„Azi ne-a părăsit, după o grea suferinţă, marele meşter Dumitru Pop Tincu din Săpânţa (25 august 1955-15 decembrie 2022), crucer, sculptor, pictor şi poet (…) cel mai cunoscut şi mediatizat creator popular maramureşean, cu nenumărate apariţii media începând de la New York Times la BBC, cu expoziţii de la Tel Aviv la Varşovia, cu lucrări din Tokyo până la Paris…Albastrul de Săpânţa este, acum, mai întunecat, mai trist (…) Rămas bun, maestre!” a scris Teofil Ivanciuc, într-o postare pe pagina sa de socializare.

De asemenea, cercetătorul Corina Isabella Csiszar, de la Centrul Culturii Tradiţionale Maramureş, a precizat că artistul a fost declarat Tezaur Uman Viu în anul 2021, deoarece era un veritabil purtător, creator şi păstrător de patrimoniu cultural imaterial.

„Cimitirul Vesel din Săpânţa, unul din locurile cele mai cunoscute în toată lumea care vorbesc despre tradiţia şi cultura românească, atrage an de an mii de turişti. Este singurul loc din lume în care moartea este luată în râs. Dumitru Pop Tincu a fost cel care a dus mai departe ceea ce a început acolo Stan Ioan Pătraş, iniţiatorul epitafurilor vesele de pe crucile din cimitir”, a spus Corina Isabella Csiszar.

„(…) Crucea e oglinda răposatului, toată viaţa lui e pe acea lucrare. Crucile care au făcut celebru satul Săpânţa sunt unice atât prin culoarea albastră în care sunt vopsite, cât mai ales pentru epitafurile, unele hazlii, care descriu viaţa defunctului. Toate sunt scrise folosind limbajul specific zonei. Dumitru Pop Tincu spunea că deşi în viaţa de zi cu zi nu a mai folosit acelaşi limbaj, el este păstrat cu stricteţe pe cruci, aşa cum a început iniţiatorul său”, a mai precizat cercetătorul Centrului Culturii Tradiţionale Maramureş.

Cimitirul Vesel din Săpânţa este unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din judeţul Maramureş atât de români, dar şi de turiştii străini. Din anul 2010, i-a fost dedicat şi un festival cultural organizat aproape anual – „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”.