Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Deficitul bugetar pe primele 9 luni este de 6,36% din PIB. „România trece, alături de economia globală, prin cea mai mare criză din ultimii 100 de ani”

Ministrul Finanțelor Publice Florin Cîțu
Ministrul Finanțelor Publice Florin Cîțu
27 octombrie 2020, 16:22

„România trece, alături de economia globală, prin cea mai mare criză din ultimii 100 de ani. Nu o spun eu, o spun toţi cei care se uită azi la economiile globale. Şi totuşi, tot ei spun, şi din ce în ce mai mulţi vin şi confirmă, România va trece peste această perioadă cu o situaţie mult mai bună decât o estimau toţi analiştii, Comisia Europeană şi alţii. Şi scenariul de bază, revenirea în V, este un scenariu care va fi confirmat şi este confirmat de date. După 9 luni de zile, execuţia bugetară arată un deficit de 6,36% din PIB, sau dacă vreţi în cifre 67,27 miliarde lei”, a declarat ministrul Finanţelor, citat de Agerpres.

Conform datelor ministerului, execuţia bugetului general consolidat în primele 8 luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 54,77 miliarde lei (5,18% din PIB), din care mai mult de jumătate este rezultat din măsurile de combatere a crizei cauzate de epidemia COVID-19.

În primele 9 luni din 2019, execuţia bugetului general consolidat a consemnat un deficit de 26,97 miliarde de lei, respectiv 2,6% din PIB.

Mai mult de jumătate din deficitul înregistrat în primele nouă luni ale anului, respectiv 37,12 miliarde de lei (3,51% din PIB), reprezintă sumele lăsate în mediul economic prin facilităţi fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19, informează Ministerul Finanţelor Publice, în raportul privind execuţia bugetului general consolidat în perioada ianuarie-septembrie 2020, consultat de Agerpres.

În primele nouă luni ale anului 2020, execuţia bugetară indică un deficit bugetar de 67,27 miliarde de lei (6,36% din PIB), de aproape trei ori mai mare faţă de deficitul de 26,97 miliarde de lei, respectiv 2,6% din PIB, consemnat în perioada similară a anului trecut.

În condiţiile în care după primele opt luni ale acestui an deficitul bugetar se cifra la 54,77 miliarde de lei (5,18% din PIB), numai în luna septembrie soldul negativ a urcat cu 12,5 miliarde de lei, un sfert din deficitul înregistrat în tot anul 2019 (48,3 miliarde de lei).

„Creşterea deficitului bugetar aferent primelor nouă luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, de evoluţia nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-septembrie din cauza crizei, precum şi ca urmare a amânării plăţii unor obligaţii fiscale de către agenţii economici pe perioada crizei (16,15 miliarde de lei), de creşterea cu 3,22 miliarde de lei a restituirilor de TVA, faţă de nivelul aferent perioadei ianuarie-septembrie 2019, pentru susţinerea lichidităţii în sectorul privat, precum şi de bonificaţiile acordate pentru plata la scadenţă a impozitului pe profit şi a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,57 miliarde de lei”, se arată în raportul MFP.

De asemenea, pe partea de cheltuieli, faţă de creşterea bugetară prin efectul legilor, s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor de investiţii cu 6,83 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi plăţi cu caracter excepţional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 10,35 miliarde de lei.

Potrivit MFP, veniturile bugetului general consolidat au însumat 227,72 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2020, în scădere cu 0,4% faţă de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere marginală de 0,05 puncte procentuale (an/an), cauzată cu precădere de contracţia încasărilor nete din TVA.

În ce priveşte evoluţia lunară, dinamica veniturilor totale se menţine şi în septembrie în teritoriul pozitiv (7,6% an/an), fiind determinată în principal de avansul veniturilor din fonduri europene, al celor nefiscale, precum şi de cel al contribuţiilor de asigurări. Volatilitatea crescută a încasărilor lunare, începând din martie, este explicată de facilităţile fiscale acordate în conjuctura actuală.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite