Ministrul ucrainean de externe, Pavel Klimkin: Nimeni nu vrea să închidă nicio şcoală românească din Ucraina

Indignarea este justificată pentru că, prin noua lege a educaţiei din Ucraina, materiile predate inclusiv în limba română, ar urma să fie înlocuite gradual cu discipline predate în limba ucraineană. Şeful diplomaţiei de la Kiev a spus vineri, la Bucureşti, că deja au fost acceptate câteva excepţii pentru limbile mai multor state europene.

Ministrul ucrainean de externe, Pavel Klimkin: Cred că o parte din reacţiile emoţionale  au fost generate de neînţelegerea textului de lege şi modalitatea aplicării ei.

Ministrul ucrainean de externe a explicat că noile reglementări nu sunt îndreptate împotriva comunităţilor etnice. Klimkin susţine că legea vrea, de fapt, să ofere noi oportunităţi tuturor cetăţenilor ucraineni.

Ministrul roman de externe, Teodor Meleşcanu: Comunitatea ucraineană din România numără aproximativ 51 de mii de persoane, dintre care 7584 sunt tineri și copii care studiază în limba maternă, ucraineană. Ne-am dori foarte mult ca şi alte ţări, inclusiv Ucraina, să aplice, în viitor, aceleași standarde pe care le aplică și România.

Cu acelaşi discurs, Klimkin a mers cu o zi în urmă la Budapesta, unde şeful diplomaţiei ungare a replicat scurt:

Peter Szijjarto, ministrul de externe ungar: Poziţia noastră este cea a minorităţii ungare. Dacă ei ne cer să luptăm, asta vom face. Nu vom da înapoi nici un milimetru.

Dacă legea va rămâne aşa, atunci predarea materiilor în limba română se va păstra doar în clasele primare. Din septembrie 2022, reforma se va extinde şi la gimnaziu, urmând ca peste alţi 5 ani să se aplice şi la învăţământul liceal şi superior.