Noi studii pentru tratamentele COVID 19

Pentru a susține campanii în masă de vaccinare odată la trei luni, sistemele medicale vor fi puse la încercare, astfel că este destul de probabil că imunizarea în masă să devină – fie că ne place ideea sau nu – una dintre soluțiile cele mai realiste în multe zone din Europa.Va amintiți testarea în masă a unui sat din Spania de câteva mii de locuitori care a arătat că 70 la sută din populație era pozitivă la coronavirus?

Cât de eficientă va fi chiar și această imunizare în masă, atâta timp cât anticorpii sunt activi între 3 și 6 luni? Cei care au reușit să treacă boala cu forme ușoare vor fi afectați mai grav dacă se vor recontamina a două sau a treia oară? Mai avem de răspuns încă la destul de multe întrebări…

Este evident că lumea medicală ar trebui să continue studiile pentru tratementele COVID sau cel puțîn pentru tratamente care să aducă forme mai ușoare ale bolii.

În acestă perioadă au fost finanțate și demarate mai multe studii internaționale, cu participare de voluntari, studii ce se realizează în medie în 8 țări și cu peste 1500 de persoane (cum este cazul studiului ACTT2). Finanțarea acestor studii este o prioritate atât pentru guverne cât și pentru fundații private.

Dacă luăm în considerare rezultatele ultimelor săptămâni, putem vedea că se menține durata medie a simptomelor de 14 zile, dar se pare că există două etape de dezvoltare a bolii. În prima etapă tratamentele nu prea au efect – de aceea se recomandă paracetamolul – iar în ultimele 7 zile infecția virală poate cobari spre plămâni sau alte organe interne cu probleme.

Conform studiilor, în prima parte a bolii în spitalele din mai multe țări se aplică o formulă combinată de medicamente antivirale și antiinflamatoare. Există în prezent mai multe studii, între care cel care testează un tratament combinat de remdesivir (antiviral) cu Baricitinib (antiinflamator). Se pare că este eficientă – și se aplică și la tratamentele din România – dexametazona, un antiinflamator puternic pentru plămâni.

În a două parte a bolii, partea virală se poate diminua și coborî spre organe interne, în special spre plămâni, dezvoltându-se infecții bacteriene puternice. Aici, în ultimele zile se pare că se poate interveni cu antibiotic, dar părerile rămân împărțite. Tot din acest motiv se încearcă până în luna ianuarie lansarea unui test de sânge care să determine nevilul prezenței infecției bacteriene. Acest test ar urmă să fie făcut în timpul evoluțiilor simptomelor bolii, pentru a se știi dacă se folosesc sau nu antibiotice, evoluțiile variind de la o persoană la altă. Testul care să identifice nivelul infecțiilor bacteriene este considerat important, pentru că el va duce la diminuarea abuzurilor de antibiotice, mai ales în cazurile în care infecțiile rămân doar virale.

S-a mai constatat că toate aceste tratamente sunt mai eficiente dacă se aplică intravenos, mai puțîn prin intermediul pastilelor. Intravenos prin perfuzii pare soluția optimă.

Nefiind medici, este bine doar să avem idee și să știm câte ceva dspsre evoluțiile acestor tratamente. Mai ales că – la nivelul actual de răspândire al COVID 19 – fiecare dintre noi avem prieteni, rude sau cunoștințe care au trecut prin această experiență neplăcută, chiar și în cazul evoluțiilor cu simptome ușoare.

Pe măsură ce încep mult așteptatele campanii de vaccinare, ne dăm seama că ele nu sunt suficiente, iar virusul nu va dispărea pe termen mediu. Studiile înaintează și ele greu, pentru că e nevoie de timp, finanțare și voluntari, dar cercetătorii speră să se poată ajunge la variante de tratament mai eficiente până la mijlocul anului viitor.

Nota : Tratamentele menționate mai sus sunt doar cu titlu de exemplu, ele nu sunt complete si nici nu constituie o recomandare. În cazul apariției simptomelor, deciziile de tratament se iau împreună cu medicul de familie.

Autor : Răzvan Nicolescu