Parlamentul European a votat o rezoluție prin care solicită Consiliului European să accepte aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen

547 de voturi „pentru”, doar 49 „împotrivă” și 43 de abțineri din totalul celor 639 de aleși europeni prezenți în sală.

A fost al patrulea astfel de demers pe care l-au făcut aleșii europeni pentru a transmite că de 11 ani țara noastră este pregătită să intre în spațiul Schengen din punct de vedere tehnic, dar este ținută la ușa spațiului liber de circulație din rațiuni politice, care nu au nimic în comun cu dosarul în sine.

Printre cei care s-au abținut sau chiar au votat împotrivă s-au aflat eurodeputați din coaliția guvernamentală olandeză.

La București, vestea votului din Parlamentul European a fost primită cu satisfacție.

CITEȘTE și România, apărătorul zonei de graniță din estul Uniunii Europene. Reacția europarlamentarilor români după votul de la Strasbourg pentru intrarea țării noastre în spațiul Schengen

România se află în plină campanie pentru a atinge obiectivul Schengen în Consiliul Justiție și Afaceri Interne, care va avea loc pe data de 8 decembrie.

ACTUALIZARE În rezoluția adoptată marți, eurodeputații afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație. Acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023. Rezoluția a fost adoptată cu 547 voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri.

Constatând că spațiul Schengen este „una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene”, eurodeputații critică faptul că statele membre nu au luat încă o decizie privind admiterea Bulgariei și României, deși cele două țări îndeplinesc de mult timp condițiile necesare. Menținerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie și are un impact negativ asupra vieții lucrătorilor mobili și a cetățenilor, potrivit eurodeputaților. Obstrucționarea importurilor, a exporturilor și a liberei circulații a mărfurilor din porturi dăunează, de asemenea, pieței unice a UE.

ACTUALIZARE Manfred Weber a subliniat că este inacceptabil faptul că, încă din 2011, Consiliul European este așteptat să dea undă verde pentru aderarea la Schengen a României și Bulgariei și i-a îndemnat pe europarlamentari să dea un vot favorabil.

Propunerea de rezoluţie nonlegislativă depusă de şase grupuri politice din Parlamentul European – PPE, S&D, Renew, Verzi, ECR şi Stânga –  îndeamnă Consiliul să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia sa privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria şi în România până la sfârşitul anului 2022, asigurând astfel eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state la începutul anului 2023.

Parlamentul European ”reaminteşte că toate condiţiile necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria au fost deja îndeplinite de ambele state membre în 2011”, indică proiectul de rezoluţie.

În document, PE îşi reafirmă poziţia de lungă durată, astfel cum a fost exprimată în rezoluţia sa din 11 decembrie 2018, în sprijinul aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România şi se declară descurajat de faptul că, în ultimii 11 ani, Consiliul nu a reuşit să adopte o decizie privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, în pofida apelurilor repetate în acest sens, atât din partea Comisiei Europene, cât şi a Parlamentului European.

De asemenea, PE salută ”disponibilitatea României şi a Bulgariei de a găzdui în mod voluntar o misiune de informare, ceea ce constituie o expresie a principiului cooperării loiale şi încrederii reciproce din partea acestor state, deşi au îndeplinit deja toate cerinţele legale şi nu există motive pentru evaluări suplimentare”.

Printre eurodeputaţii care au depus această propunere de rezoluţie se numără Cristian Buşoi, Daniel Buda, Dan Motreanu, Eugen Tomac, Gheorghe Falcă, Lorant Vincze, Marian-Jean Marinescu, Mircea Hava, Siegfried Mureşan, Traian Băsescu, Vlad Nistor, Vasile Blaga, Rareş Bogdan, Iuliu Winkler (grupul PPE), Dan Nica (grupul S&D), Dacian Cioloş, Vlad Gheorghe, Alin Mituţa, Dragoş Pîslaru, Nicolae Ştefănuţă, Ramona Strugariu, Dragoş Tudorache, Vlad Marius Botoş (grupul Renew) şi Cristian Terheş (grupul ECR).

O propunere de rezoluţie a fost depusă separat de către eurodeputaţii Jean Paul Garraud (Franţa) şi Nicolaus Fest (Germania), în numele grupului Identitate şi Democraţie (ID). Documentul exprimă opoziţia faţă de viitoare extinderi ale spaţiului Schengen, cu excepţia cazului în care protecţia frontierelor externe ale Uniunii este şi ea consolidată în consecinţă.

Proiectul de rezoluţie al grupului ID reaminteşte că statele membre păstrează suveranitatea asupra gestionării frontierelor şi exprimă îngrijorarea cu privire la extinderea spaţiului Schengen pentru a include două state membre situate de-a lungul frontierelor estice ale Uniunii, considerând că acest lucru contravine intereselor celorlalte state membre din spaţiul Schengen. În aceeaşi propunere se mai solicită statelor membre, Consiliului şi Comisiei Europene să condiţioneze această extindere de consolidarea simultană a cadrelor şi resurselor dedicate protecţiei frontierelor externe ale Uniunii.