Pelerinaj la Mănăstirea Sihla, la praznicul Cuvioasei Teodora, prima româncă trecută în rândul sfinţilor

Sfânta Teodora de la Sihla s-a născut în localitatea nemțeană Vânători, în jurul anului 1650 şi a fost, în tinereţe, căsătorită. Nu avea copii și la 30 de ani a hotărât să se călugărească.

A îmbrăcat straiele monahale la schitul Vărzăreşti din Vrancea, apoi s-a mutat în apropierea schitului Sihăstria.

Când armatele turcești au ajuns în zonă, Cuvioasa Teodora și-a găsit adăpost într-o peșteră, unde a viețuit timp de zece ani, până la moartea ei.

Ulterior, când peştera a devenit loc de pelerinaj, în apropiere a fost construit în cinstea cuvioasei schitul Sihla, între anii 1730-1763.

Legenda locului spune că Teodora a binecuvântat aceste ținuturi astfel încât localnicii să fie ocrotiți toată viața de fiarele sălbatice.

În 1856, moaştele sfintei au fost mutate la o biserică din Kiev, unde se află şi acum.

În 1992, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a recunoscut statutul de sfântă al Cuvioasei Teodora de la Sihla, stabilind ca zi de prăznuire data de 7 august.

Cuvioasa Teodora de la Sihla este prima româncă trecută în rândul sfinţilor.