Preşedintele Biden, vizită fulger la Belfast pentru a marca 25 de ani de pace în Irlanda de Nord

Întâmpinat la sosire de premierul britanic Rishi Sunak, acesta va petrece doar câteva ore în provincia britanică, înainte de a se îndrepta spre Republica Irlanda pentru un sejur mai lung, până vineri, pe urmele strămoşilor săi materni.

Înaintea acestei părţi sentimentală a călătoriei sale, o etapă mai delicată îl aşteaptă la Belfast pe preşedintele american, care a venit însoţit de Joe Kennedy, emisarul său special pentru Irlanda de Nord şi descendent al celei mai faimoase linii politice irlandezo-americane.

Prin această vizită în provincia britanică afectată de decenii însângerate, preşedintele Joe Biden semnalează atenţia pe care o acordă procesului de pace şi, mai nou, tensiunilor politice care agită Irlanda de Nord. Prioritatea sa va fi „menţinerea păcii”, a declarat Joe Biden înainte de a decola de la Washington la bordul Air Force One.

Preşedintele american urmează să se întâlnească miercuri, într-un mod care se doreşte a fi informal, cu liderii principalelor partide politice din Irlanda de Nord, în contextul în care instituţiile provinciei britanice nu mai funcţionează de mai bine de un an.

Pe 10 aprilie 1998, în Vinerea Mare, republicanii care susţineau reunificarea cu Irlanda şi unioniştii ataşaţi de Regatul Unit au convenit un acord de pace neaşteptat după negocieri intense care au implicat Londra, Dublin şi Washington. Acordul a pus capăt la trei decenii de violenţe – care au provocat 3.500 de morţi – între unionişti, majoritatea protestanţi, şi republicani, în majoritate catolici, cu implicarea armatei britanice.

Premierul britanic Rishi Sunak a subliniat luni că aniversarea acordului reprezintă un moment pentru a „sărbători pe cei care au luat decizii dure, au acceptat compromisuri şi au dat dovadă de lidership”.

Prezentul nu pare chiar propice unor compromisuri în această provincie britanică în care instituţiile – create în urma acordului şi care ar trebui să unească comunităţile – sunt paralizate de mai bine de un an din cauza neînţelegerilor legate de Brexit. Partidul unionist DUP, ataşat visceral de apartenenţa provinciei la Regatul Unit, cere modificări ale prevederilor post-Brexit care urmăresc evitarea oricărei graniţe fizice cu Republica Irlanda şi refuză, între timp, să participe la administraţia locală.

Dosarul a fost urmărit îndeaproape la Washington în ultimii ani şi preşedintele Joe Biden nu a ascuns niciodată că se va opune ca Londra să revină asupra angajamentelor sale internaţionale pentru a face pe plac unioniştilor. Guvernul britanic a ajuns recent la un compromis cu europenii, numit oficial „Windsor Framework”, dar DUP rămâne inflexibil.

Preşedintele american va avea o întâlnire cu premierul Sunak miercuri dimineaţă, după care va susţine un discurs la Universitatea Ulster din Belfast, oraş aflat sub înaltă securitate.

Fostul premier britanic Tony Blair, aflat la putere în 1998, a avertizat la BBC că orice influenţă americană trebuie exercitată cu „prudenţă şi sensibilitate” faţă de unionişti.

După Belfast, preşedintele american se va deplasa miercuri în Republica Irlanda.

Familia preşedintelui Biden a emigrat în SUA la mijlocul secolului al XIX-lea, fugind dintr-o Irlandă devastată de foamete, ca mulţi alţii, stabilindu-se în cele din urmă în Pennsylvania. Pe măsură ce alegerile prezidenţiale din 2024 se apropie, o astfel de naraţiune rezonează cu mulţi alegători care tânjesc după visul american.

Preşedintele Biden urmează să se întâlnească joi cu premierul irlandez Leo Varadkar şi cu preşedintele Michael D. Higgins. El se va adresa, de asemenea, parlamentarilor irlandezi.

În ultima parte a vizitei, Joe Biden se va deplasa la Ballina, de unde unde provine o altă ramură a strămoşilor săi irlandezi, şi va ţine un discurs în afara catedralei din acest oraş situat în vestul Irlandei. Preluare: Agerpres