ANALIZĂ | Războiul Rusiei în Ucraina nu a mers conform planului, dar ”putinismul” este viu și ”sănătos”. Cum își menține Putin simpatia și ratingul. De ce nu ”au spart” rândurile oligarhii ruși. Cum poate fi schimbată opinia publică rusă

Potrivit ultimelor calcule ale Pentagonului, invazia a costat Rusia între 70.000 și 80.000 de militari uciși și răniți. Chiar dacă această estimare este la un nivel ridicat, este corect să extrapolăm că Rusia a văzut probabil că au murit mai multe trupe în luptele de o jumătate de an, în Ucraina, decât au pierdut sovieticii într-un deceniu de război în Afganistan, notează CNN.

Dar orice comparație între Rusia lui Putin și zilele de decădere ale URSS sunt premature. Rusia s-a schimbat într-adevăr, din 24 februarie, dar crăpăturile în edificiul Putinismului sunt greu de deslușit. Majoritatea rușilor au susținut – chiar dacă nu în mod deschis – războiul sau au acceptat în tăcere campania sa de restaurare imperială.

Evaluările de popularitate ale  liderului de la Kremlin nu au fost afectate de război. Atât sondajul de stat WCIOM, cât și agenția independentă de sondaje Levada-Center au pus în mod obișnuit cotele de susținere ale lui Putin peste 80%, din 24 februarie. Un sondaj WCIOM, din iunie, a constatat că 72% dintre ruși ar putea susține „operațiunea militară specială” a lui Putin, eufemismul oficial pentru războiul din Ucraina.

Cum își menține Putin simpatia și ratingul în rândul populației?

Este tentant de concluzionat că aceste cifre reflectă pur și simplu puterea propagandei de stat a Rusiei și capacitatea sa amețitoare de a construi o realitate alternativă, în care navele de război rusești nu sunt scufundate de rachete ucrainene și bazele rusești explodează accidental.

La urma urmei, guvernul rus a acționat rapid după invazie, pentru a închide rămășițele presei libere a Rusiei, introducând o nouă lege draconică, care a impus sancțiuni penale severe pentru informațiile „false”, care discreditau forțele sale armate.

Dar asta nu înseamnă că nu există informații despre pierderile dezastruoase ale Rusiei în Ucraina. Site-ul de știri independent din Rusia Mediazona – care a fost etichetat anul trecut drept „agent străin” de către autoritățile ruse – a documentat 5.185 de morți militare, pe baza știrilor locale și postărilor pe rețelele sociale.

Clasele de mijloc relativ înstărite ale țării au fost probabil izolate de bilanțul războiului. Mulți dintre cei uciși în acțiune sunt din regiunile mai sărace ale Rusiei; regiunile cu cel mai mare număr de victime documentate sunt așa-numitele „republici etnice” Daghestan și Buriatia, a constatat Mediazona. În schimb, victimele din cele două cele mai bogate și mai populate orașe ale Rusiei – Moscova și Sankt Petersburg – au fost relativ scăzute, arată raportul.

Popularitatea lui Putin este, uneori, atribuită unui climat de frică și conformism. Potrivit OVD-Info, un grup independent, care urmărește detențiile din Rusia, 16.380 de persoane au fost arestate sau reținute pentru activism anti-război în Rusia, iar 75 de dosare penale au fost deschise în temeiul legii „știrilor false” a Rusiei.

Deloc surprinzător, invazia Ucrainei de către Rusia a reînviat discuțiile dintre savanți, despre dacă regimul lui Putin ar trebui sau nu etichetat drept fascist. Poate părea în mare măsură o chestiune de taxonomie, dar indică o realitate clară: după 24 februarie, termeni precum „autocratic” sau „autoritar” sunt inadecvați pentru a descrie un stat care nu tolerează nicio disidență internă.

Poate fi schimbată opinia publică rusă?

Acestea fiind spuse, unii observatori se întreabă cât timp Putin poate conta pe sprijinul unor segmente largi ale publicului rus, pe fondul sancțiunilor internaționale dure care au izolat Rusia de economia globală și au redus drastic oferta de importuri. Investițiile occidentale au fugit în mare parte din țară. Sectoare ale economiei precum aviația, care au depins multă vreme de aeronavele fabricate în SUA sau Europa, au fost puternic afectate.

După cum a remarcat recent Clare Sebastian, de la CNN, Putin și tehnocrații săi au lucrat ani de zile pentru a feri de sancțiuni economia Rusiei, prin substituirea importurilor – dezvoltarea de înlocuitori de origine, pentru bunuri importate – și dezvoltarea unui sistem de plăți pentru a evita izolarea financiară.

Ceea ce explică cum Rusia a realizat rebrandingul ciudat al McDonalds și Starbucks, transformându-le în povești despre rezistența economică.

Dar un studiu recent realizat de Chief Executive Leadership Institute, al Școlii de Management din Yale, descrie o imagine mai îngrozitoare.

Autorii studiului susțin că Rusia nu are infrastructura care să permită doar să pivoteze exporturile de energie, cum ar fi gazele naturale, către Asia. Producătorii ruși nu au piese de la furnizori internaționali și că statisticile oficiale ale Rusiei documentează adâncimea scufundării economice a Rusiei.

”În ciuda iluziilor lui Putin privind autosuficiența și substituirea importurilor, producția internă a Rusiei a ajuns la un impas complet, fără capacitatea de a înlocui afacerile, produsele și abilitățile pierdute”, se arată în raport. ”Scăderea bazei interne de inovație și producție a Rusiei a dus la creșterea prețurilor și la îngrijorarea consumatorilor”.

Totuși, sistemul financiar al Rusiei nu s-a prăbușit, iar anxietatea consumatorilor nu s-a tradus în tulburări politice. Pentru Ucraina și susținătorii săi, comunicarea s-a mutat acum spre găsirea unor modalități de a provoca durere rușilor, pentru sprijinul pasiv al lui Putin.

”Lucrăm la noi sancțiuni împotriva Rusiei și la stimularea cetățenilor statului terorist să simtă partea lor de responsabilitate, pentru ceea ce se întâmplă”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelensky, într-o recentă declarație. ”Discuția despre restricțiile privind vizele în Europa, pentru deținătorii de pașapoarte rusești, se extinde în fiecare zi, noi state și noi politicieni i se alătură”.

Nu este clar dacă interzicerea vizelor ar schimba în cele din urmă comportamentul Rusiei. Unii lideri europeni – în special, cancelarul german Olaf Scholz – au fost reticenți în a susține o interdicție. Vorbind la o conferință de presă recentă, la Oslo, Scholz le-a spus reporterilor că liderii trebuie să fie „foarte clari” cu privire la problema interzicerii vizelor, deoarece acțiunile din Ucraina sunt „războiul lui Putin” și „nu războiul poporului rus”.

Și în timp ce Putin poate fi cel care decide, pentru a împrumuta o expresie a lui George W. Bush, redată de analiza CNN, există și un Putin colectiv care îl sprijină și îl ajută la realizarea politicilor sale. Oricare ar fi consecințele economice cu care se confruntă, din cauza sancțiunilor, oligarhii loiali ai lui Putin nu au spart rândurile.

”Războiul lui Putin cu Ucraina se desfășoară de 6 luni”, a scris liderul opoziției ruse întemnițat, Alexey Navalny, în ceea ce el a numit „un gând de furie”, din spatele gratiilor. ”Din prima zi, liderii occidentali au afirmat ferm că oligarhii și mituitorii lui Putin se vor confrunta cu sancțiuni iminente și nu vor scăpa de data aceasta. Dar au făcut-o”.

Este un tablou sumbru și unul care sugerează că Putin – care a supraviețuit atenționărilor și dojenilor liderilor mondiali, înainte – este dispus să joace un joc pe termen lung, aici. Poate că se bazează pe faptul că, în următoarele șase luni, europenii vor plăti prețuri mai mari pentru energie, ceea ce ar putea crește presiunea asupra guvernelor, pentru a împinge Ucraina să se supună unui acord de pace. Poate că vine iarna, dar ucrainenii încă luptă pentru supraviețuirea lor națională.