România are cele mai multe decese cauzate de cancer din UE. Potrivit specialiștilor, este important să se pună accent pe prevenţie și diagnosticare precoce

Doctorul Doru Chirieac trăieşte de 25 de ani în SUA, unde chiar de la început a făcut cercetare. A făcut studii legate şi de obezitate – boală asociată şi cu cancerul. Fratele său geamăn, Lucian Chirieac, medic la Harvard, cercetează metode pentru a prognoza răspunsul la tratament în cazul pacienţilor care au cancer pulmonar sau pleural. În SUA, sunt tot mai multe terapii oncologice, dar se pune mare accent pe prevenţie și diagnosticare precoce.

„Am fost surprins, venind în ţară că există un număr foarte mare de cancere colorectale şi cancere de sân. Am avut colegi cărora le-am recomandat să facă acest screening şi am fost surprins că au existat doctori care au spus că nu este necesar să faci o colonoscopie atâta timp cât nu ai simptome. În America este obligatoriu ca după vârsta de 50 de ani să te duci să o faci o dată la 5 ani. Din cauza aceasta, rata de cancer de colon este foarte redusă.”

În România, nu există un program naţional de screening pentru cancerul colorectal. Și nici pentru cancerul de sân, care sunt tipurile cel mai des diagnosticate.

Există un program pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, dar prea puţine femei beneficiază de testele gratuite. Iar teribila maladie face cele mai multe victime, la noi. Screening-ul pentru mai multe tipuri de boală apare în planul anti-cancer, adoptat în Parlament, pentru care ministerul Sănătăţii trebuie să facă normele până în iunie.

Partea de screening va face diferenţa între un numărul mare de pacienţi diagnosticaţi şi numărul mare de decese. Suntem pe primul loc la decese în Europa.

La noi, rata mortalităţii cauzate de cancer este cu 48 la sută peste media Uniunii Europene la cei de vârstă activă. La bărbaţi, e cu aproape două treimi mai mare. Oamenii află prea târziu diagnosticul şi apoi întră în luptă şi cu lipsurile sistemului. Sunt prea puţini medici. Şi nu peste tot pacienții au acces rapid la tratamente salvatoare. O reţea de cercetători lucrează la soluţii.

E cale lungă până la nivelul îngrijirilor din Vest, dar progrese s-au mai făcut.

Ministerul Sănătății transmite că dotarea centrelor de radioterapie a fost accelerată în șapte mari orașe. Un institut regional la Timișoara și secții noi în alte spitale din țară au fost selectate pentru a fi finanțate prin PNRR.

Anul trecut, au fost introduse 21 de medicamente noi pentru cancer şi urmează altele curând. Şi s-a prevăzut posibilitatea decontării vaccinului anti-HPV, virus asociat cu mai multe tipuri de cancer.

Un prim pas a fost făcut de curând printr-o ordonanță de urgență care stabilește circuitul finanțării pentru vaccinurile care vor fi incluse pe lista medicamentelor gratuite și compensate. Ministerul Sănătății urmează să decidă care dintre ele vor fi compensate, în ce procent și cine va putea beneficia. Cel mai probabil, de la jumătatea anului, și vaccinul anti-HPV va putea fi luat din farmacii în baza unei rețete compensate.

În 2021, în plină pandemie, cancerul a luat aproape 47 de mii de vieţi. A fost a treia cauză principală de deces din România, după bolile cardiovasculare și bolile respiratorii, inclusiv COVID.