România nu scapă de MCV. Menţiuni despre proiectele de ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi modificarea Codurilor penale. Recomandări

Raportul arată că „o serie de modificări importante aduse Codului penal și Codului de procedură penală de către Guvern în scopul de a alinia dispozițiile acestora cu deciziile Curții Constituționale nu fuseseră încă adoptate la sfârșitul legislaturii în decembrie 2016, în timp ce în Parlament se acorda atenție unor modificări care au suscitat controverse pe motivul că slăbeau cadrul legal anticorupție, chiar dacă ele nu au fost adoptate. La 18 ianuarie 2017, Guvernul a prezentat spre consultare două proiecte de ordonanțe de urgență, una privind graţierea și una de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală„.

De aici se face o trimitere către o notă care arată că „proiectele aflate în consultare ar presupune modificări ale dispozițiilor privind infracțiunile de corupție de abuz în serviciu și de conflict de interese, precum și faptul că legea grațierii ar urma să se aplice și persoanelor care au fost condamnate pentru anumite infracțiuni de corupție„.

Într-o altă notă se arată că proiectele de ordonanțe de urgență prezentate spre consultare de către guvern la 18 ianuarie 2017 „ar putea afecta cadrul juridic privind corupția și rezultatele luptei împotriva corupției”.

De asemenea, Comisia arată că „modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracțiunii de corupție sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenței sau eficacității DNA ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate„, menţionând aici că orice versiuni finale adoptate ale celor două proiecte de ordonanțe de urgență prezentate spre consultare de către guvern la 18 ianuarie 2017 ar trebui privite din acest punct de vedere.

Tendinţa pozitivă constatată în ultimii trei ani, de a lupta împotriva corupţiei si de a apăra independenţa sistemului judiciar, a continuat si în ultimul an. Dinamica creată până în prezent permite reorientarea eforturilor către principalele măsuri care mai trebuie luate pentru îndeplinirea obiectivelor MCV si, în consecinţă, pentru încheierea acestui proces important în timpul mandatului actualei Comisii, în conformitate cu obiectivul stabilit de preşedintele Juncker. Viteza acestui proces depinde de rapiditatea cu care autorităţile române pot întreprinde, într- un mod ireversibil, măsurile rămase, astfel încât să nu pună sub semnul întrebării progresele înregistrate până în prezent. Sper că în 2017 vom vedea celeritatea, determinarea si garanţiile interne necesare pentru a duce la bun sfârșit reformele necesare, si pentru a asigura ireversibilitatea rezultatelor„, a subliniat prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

Recomandările Raportului MCV

Independenţa justiţiei

• Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția

• Asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și se precizează clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniștri

Reforma sistemului judiciar

• Faza actuală a reformei Codului penal și a Codului de procedură penală ale României ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să își pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autoritățile judiciare. Ministrul justiției, CSM și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedură Civilă poate fi respectat

• În vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure transparenţa totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă, inspirându-se din transparența procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016

Respectarea hotărârilor judecătoreşti

• Guvernul ar trebui să pună în practică un plan de acțiune corespunzător pentru a remedia chestiunea executării hotărârilor judecătorești și a aplicării de către administrația publică a jurisprudenței generate de instanțele judecătorești, inclusiv un mecanism care să furnizeze statistici fiabile care să permită monitorizarea pe viitor. Ar trebui, totodată, elaborat un sistem de monitorizare internă care să implice CSM și Curtea de Conturi pentru a se asigura punerea corectă în aplicare a planului de acțiune

Reformele structurale

• Conducerea strategică a sistemului judiciar, respectiv ministrul justiției, CSM, Înalta Curte de Justiție și Casație și procurorul-general, ar trebui să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune astfel cum a fost adoptat și să pună în practică o raportare publică periodică cu privire la punerea în aplicare a acestuia, inclusiv soluții la problemele reprezentate de numărul redus de grefieri, volumul de muncă excesiv și întârzierile în redactarea motivărilor hotărârilor

Transparenţa şi responsabilizarea Consiliului Superior al Magistraturii

• Noul CSM ar trebui să elaboreze un program colectiv pentru mandatul său, care să includă măsuri de promovare a transparenței și a responsabilizării. Acest program ar trebui să includă o strategie orientată către exterior, cu reuniuni deschise periodice cu adunările judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și cu organizațiile profesionale, și să organizeze discutarea rapoartelor anuale în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și ale parchetelor

Cadrul de Integritate şi Agenţia Naţională de Integritate

• Asigurarea intrării în funcțiune a sistemului PREVENT (sistem care realizează verificări ex ante cu privire la conflictele de interese din achizițiile publice n.r.). Agenția Naţională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă practica de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziții publice și rapoarte cu privire la acțiunile pe care le întreprind în urma acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilor ex post, precum și rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, și să organizeze dezbateri publice la care să răspundă Guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă

• Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparență în procesul său decizional cu privire la acțiunile întreprinse în urma hotărârilor definitive și irevocabile având ca obiect incompatibilități, conflicte de interese și averi ilicite pronunțate împotriva membrilor săi

Combaterea corupţiei la nivel înalt

• Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, Guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO. Parlamentul ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică referitoare la deciziile adoptate de camerele sale cu privire la solicitările de ridicare a imunității și ar putea organiza o dezbatere publică astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată reacționa

Combaterea corupţiei la toate nivelurile

• Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, cu respectarea termenelor stabilite de Guvern în august 2016. Ministrul justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la punerea în aplicare a Strategiei naționale anticorupție (inclusiv cu privire la statisticile referitoare la incidentele de integritate din administrația publică, detalii privind procedurile disciplinare și sancțiunile și informații referitoare la măsurile structurale aplicate în domeniile vulnerabile)

• Asigurarea faptului că Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate este operațională pe deplin și efectiv, astfel încât să poată publica primul raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea de bunuri provenite din săvârșirea de infracțiuni. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității sale administrative, la rezultatele obținute în confiscarea și la gestionarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni.

Integritatea miniştrilor şi Avocatul Poporului

• Într-o referire la respectarea normelor de integritate de către membrii Guvernului, Comisia aminteşte, într-o notă de subsol, şi de demersul recent al Avocatului Poporului: „În recomandările sale din iulie 2013, Comisia a arătat că se așteaptă ca miniștrii să dea exemplu în ceea ce privește respectarea normelor în materie de integritate și că acelaşi lucru ar trebui să fie posibil în ceea ce privește acuzațiile de corupție. Acestea sunt elemente de o mare importanță pentru credibilitatea Guvernului și a Parlamentului în fața opiniei publice”. În nota de subsol la care se face trimitere se stipulează că: „La începutul lunii ianuarie 2017, Avocatul Poporului a contestat la Curtea Constituțională prevederile legale potrivit cărora persoanele condamnate pentru corupție nu pot fi membri ai Guvernului”.

Concluzii

„Un număr de aspecte-cheie identificate deja în rapoartele precedente au rămas nesoluționate și, prin urmare, raportul de față nu poate concluziona că obiectivele de referință sunt, în acest stadiu, îndeplinite într-un mod satisfăcător”, se notează în documentul dat publicităţii miercuri.

Cu toate acestea, prezentul raport poate identifica un număr foarte restrâns de recomandări-cheie pentru a se ajunge la închiderea provizorie a obiectivelor de referință individuale și, ulterior, a procesului MCV, se menţionează în continuare.

Multe dintre recomandări se concentrează asupra responsabilității și a responsabilizării impuse de autoritățile române și a garanțiilor interne necesare pentru a asigura caracterul ireversibil al rezultatelor, arată Comisia Europeană.

Acest caracter va fi susținut, de asemenea, prin continuarea dezvoltării mecanismelor de raportare și a mecanismelor de asigurare a responsabilizării după încheierea MCV.

„Comisia consideră că obiectivele CMV pot fi îndeplinite prin monitorizarea recomandărilor formulate în prezentul raport. Viteza procesului va depinde de cât de repede va fi capabilă România să le îndeplinească în mod ireversibil și să evite evoluțiile negative care pun sub semnul întrebării progresele realizate”, se adaugă în document.

Prin urmare, Comisia invită România să acționeze pentru a pune în aplicare recomandările cuprinse în prezentul raport.

Către sfârșitul anului 2017, Comisia va evalua progresele realizate.

Reacţia preşedintelui Klaus Iohannis

„Raportul confirmă faptul că Guvernul instalat în anul 2015 a contribuit major la îndeplinirea obiectivelor MCV și a avut un aport decisiv pentru acest raport favorabil. Raportul MCV confirmă că România a menţinut un parcurs sustenabil în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor mecanismului, astfel că pentru prima dată este menţionată modalitatea de finalizare a mecanismului. Astfel, Comisia Europeană a emis 12 recomandări, iar îndeplinirea acestora va conduce la încheierea MCV”, se arată într-un comunicat al Administraţei prezidenţiale.

Preşedintele României subliniază că, pentru prima dată, Comisia Europeană afirmă în cadrul raportului că este inadecvată corelarea între MCV şi decizii din alte domenii (precum fondurile structurale europene, aderarea la Spaţiul Schengen). Şeful statului apreciază faptul că raportul consemnează că activitatea principalelor instituţii din domeniul combaterii corupţiei a înregistrat progrese substanţiale. Totodată, Klaus Iohannis atenționează asupra îngrijorărilor formulate în raport cu privire la faptul că cele două proiecte de ordonanţă de urgenţă puse în consultare publică de Guvern în ziua de 18 ianuarie a.c. ar putea afecta cadrul legal pentru combaterea corupţiei.

„Finalizarea MCV depinde şi de evitarea unor dezvoltări negative care ar pune sub semnul întrebării progresele care au fost obţinute până în prezent de România. Guvernul României și actuala majoritate parlamentară trebuie să înțeleagă că doar sprijinind în continuare eforturile pentru întărirea reformelor în domeniul justiției și combaterii corupției vor contribui la consolidarea statului de drept și ridicarea MCV”, se arată în comunicat.

ACTUALIZARE 11.25 Este aşteptat un raport favorabil pentru România – ar fi deja al patrulea raport pozitiv, transmite de la Bruxelles Lucian Pîrvoiu, pentru Ediţie specială.

Acum 2 ani, Parlamentul era indicat ca o vulnerabilitate pentru statul de drept din cauza felului în care îşi protejează membrii cu probleme în justiţie de cercetarea penală, aminteşte corespondentul Ştirilor TVR.

Se pare că anul acesta nu le-a scăpat membrilor Comisiei Europene episodul cu ordonanţele de urgenţă. Se discută însă în Colegiul comisarilor dacă va fi cuprinsă sau nu această chestiune.

Forma finală a raportului va fi difuzată în jurul orei 15.00, ora României.

Potrivit unor surse, în raport se menţionează ireversibilitatea reformelor în domeniul statului de drept. Lipsa acestei ireversibilităţi a fost argumentul Germaniei şi Olandei pentru a bloca accesul României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.

ACTUALIZARE Telejurnal matinal Cele mai recente rapoarte de acest fel au fost favorabile României, însă oficialii Comisiei Europene nu au anunţat când vor înceta monitorizarea.

În mandatul premierului Dacian Cioloş, preşedintele Comisiei Jean Claude Junker declara că intenţionează ca până în 2019 Mecanismul de cooperare şi verificare să fie ridicat.

Până la această oră nu este clar dacă raportul care va fi publicat va face referire şi la intenţia guvernului de la Bucureşti de a promova prin ordonanţă de urgenţă modificarea Codului penal şi graţierea unor condamnaţi.

România este monitorizată de Comisia Europeană la capitolul Justiţie şi Afaceri Interne de la 1 ianuarie 2007, de când a devenit stat membru al UE.

Monitorizarea României în domeniul justiţiei a intervenit în contextul în care, la 1 ianuarie 2007, în România persistau anumite deficienţe în domeniul reformei sistemului de justiţie şi al luptei împotriva corupţiei, care puteau împiedica, în opinia oficialilor europeni, aplicarea efectivă a legislaţiei, a politicilor şi a programelor europene, scrie ec.europa.eu.

Comisia a introdus astfel un mecanism fără precedent, de cooperare şi verificare aplicat doar Bulgariei şi României, în vederea monitorizării evoluţiilor în domeniile Justiţie şi Afaceri interne. Mecanismul de Cooperare şi de Verificare instituit asupra României este reglementat prin Decizia nr. 2006/928/CE a Comisiei, din 13 decembrie 2006, reaminteşte Agerpres.

În cadrul acestui mecanism, Comisia şi-a asumat obligaţia de a sprijini România în vederea remedierii deficienţelor din justiţie, dar şi de a verifica periodic progresele în raport cu cele 4 obiective de referinţă stabilite pentru reforma sistemului de justiţie şi pentru lupta împotriva corupţiei.

Obiectivele de referinţă pe care România trebuie să le atingă pentru a fi ridicată monitorizarea sunt:

• consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, prin asigurarea unei transparenţe şi eficienţe sporite a actului de justiţie
• instituirea unei agenţii de integritate cu responsabilităţi legate de verificarea averii, a incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, care să conducă la aplicarea unor sancţiuni disuasive
• înlăturarea corupţiei la nivel înalt
• înlăturarea corupţiei la nivelul administraţiilor locale.