Rusia amenință că va desfășura arme nucleare tactice la granița sa europeană „când bazele NATO vor apărea în Suedia și Finlanda”

Partidul Social Democrat al Suediei, aflat la guvernare, a declarat că sprijină candidatura țării pentru aderarea la NATO. Anunțul a fost făcut la câteva ore după ce Finlanda a declarat duminica dimineață că își va face propria cerere de aderare la Alianța Nord-Atlantică.

Ulterior acestuia anunț, televiziunea de stat rusă a declarat că Moscova poate folosi arme nucleare tactice ca răspuns la deciziile celor două țrei scandinave.

Președintele rus Vladimir Putin i-a spus duminică președintelui Finlandei că face o „greșeală” aderând la NATO, deoarece nu se confruntă cu „nicio amenințare la securitate”

Un comentator la Rossiya One a spus: „Motivul lor oficial este frica. Dar vor avea mai multă frică în NATO.”

„Când bazele NATO vor apărea în Suedia și Finlanda, Rusia nu va avea de ales decât să neutralizeze dezechilibrul și noua amenințare prin desfășurarea de arme nucleare tactice”.

Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat cu câteva săptămâni în urmă că Rusia ar putea desfășura arme nucleare și rachete hipersonice în exclava sa Kaliningrad, dintre Polonia și Lituania, ca răspuns la expansiunea nordică a NATO.

Unul dintre așa-zisele argumente inițiale pentru invadareaUcrainei de către Moscova în februarie a fost oprirea extinderii NATO – dar acest plan este acum și mai greu de realizat, deoarece ambele națiuni scandinave spun că vor să aderare la Alianță.

Premierul suedez Magdalena Andersson va cere astăzi sprijinul Parlamentului de la Stockholm în vederea depunerii candidaturii ţării sale la NATO, a anunţat ea duminică, după ce Partidul Social Democrat, aflat la guvernare, a renunţat la opoziţia faţă de aderarea la alianţa militară.

Suedia fost neutră în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a rămas în afara alianțelor militare de mai bine de 200 de ani.

Faptul că partidul premierului Magdalena Andersson și-a schimbat recent viziunea, după ce s-a opus aderării la NATO încă de la începutul Alianței, asigură o majoritate fermă în Parlamentul Suediei în favoarea aderării.

„Europa, Suedia și publicul suedez trăiesc o realitate nouă și periculoasă”, a spus Andersson, anunțând virajul al Partidului Social Democrat. „Cel mai bun lucru pentru securitatea Suediei și a poporului suedez este să se alăture NATO”.

Mulți politicieni suedezi au spus că sprijinul lor a fost influențat de decizia Finlandei în privința aderării.

Președintele Finlandei Sauli Niinisto și prim-ministrul Sanna Marin au făcut anunțul în privința cererii de aderare la NATO în cadrul unei conferințe de presă comune la Palatul Prezidențial din Helsinki. Se așteaptă ca Parlamentul finlandez să aprobe decizia în zilele următoare, dar este considerată o formalitate, după ce sprijinul public pentru a face acest lucru a crescut. O cerere formală de aderare va fi apoi depusă la sediul NATO din Bruxelles, cel mai probabil la un moment dat săptămâna viitoare.

Secretarul de stat american Antony Blinken și-a exprimat încrederea că membrii NATO vor sprijini cererea,  în cadrul unei conferințe NATO la Berlin, după ce președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan și-a exprimat obiecții de ultim moment.

”Există, la nivelul conducerii NATO, un sprijin foarte puternic pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianță, dacă asta aleg să facă, și sunt foarte încrezător că vom ajunge la un consens”, a spus Stoltenberg în capitala Germaniei.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a mai spus duminică că Turcia nu blochează potențiala aderare a Suediei și Finlandei și și-a exprimat încrederea că îngrijorările declarate de Ankara vor fi soluționate.

„Turcia a precizat că intenția sa nu este de a bloca calitatea de membru”, a spus Stoltenberg.

Cele două națiuni nordice nealiniate care devin parte din alianță ar reprezenta un afront președintelui rus Vladimir Putin, care a justificat războiul din Ucraina susținând că a fost un răspuns la extinderea NATO în Europa de Est.

Finlanda are o graniță de 830 de mile cu Rusia. În cazul în care cererea Finlandei ar fi ratificată, granița Rusiei cu NATO s-ar dubla ca lungime.

Ieri, Putin i-a spus, într-o discuție telefonică, președintelui Finlandei că face o „greșeală” aderând la NATO, deoarece nu se confruntă cu „nicio amenințare la securitate” într-un apel telefonic.

Președintele Niinistö a spus că conversația sa cu Putin „s-a desfășurat fără agravări”, deoarece ambele părți s-au străduit să„ evite tensiunile”.

Invadarea Ucrainei de către Rusia și atacurile cibernetice asupra Finlandei și Suediei au „modificat mediul de securitate” la Helsinki, i-a spus Niinistö lui Putin.

Între timp, oficialii militari occidentali au declarat duminică că agresiunea Moscovei în Ucraina, despre care se crede că a fost lansată cu scopul de a ocupa Kievul și de a răsturna guvernul ucrainean, a încetinit până la un ritm de melc. Ei au spus că armata rusă invadatoare și-a pierdut până la o treime din puterea de luptă din februarie.

Finlanda a rămas neafiliată militar timp de 75 de ani.

Rusia a avertizat în mod repetat asupra repercusiunilor dacă Helsinki se alătură Alianței, dar Niinisto a declarat reporterilor săptămâna trecută că „aderarea la NATO nu este împotriva nimănui”. El a spus că răspunsul lui pentru Rusia este: „Tu ai provocat asta. Priveste-te în oglindă!’