„Un dezastru precum cel de la Cernobîl este o fantezie”. Un radiochimist explică cum ar arăta un accident nuclear la centrala Zaporojie

Foto: Wikimedia Commons
Foto: Wikimedia Commons
12 august 2022, 13:50

Forțele ruse și ucrainene luptă în vecinătatea uzinei de luni de zile, dar în ultima săptămână, informațiile privind bombardamentele asupra stației în sine au fost în creștere. Pentru a avea o idee despre ceea ce înseamnă acest lucru pentru viitorul războiului și pentru civilii care locuiesc în zonă, site-ul Meduza a vorbit cu radiochimistul Boris Juikov.

În acest moment, cea mai mare centrală nucleară din Europa se află probabil în cel mai periculos loc posibil: marginea teritoriului ocupat al Ucrainei. Și pentru că forțele ruse care au ocupat centrala nu lasă pe nimeni să intre, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), despre care radiochimistul Boris Juikov spune că este cea mai bună sursă de informații actualizate despre situație, trebuie să găsească modalități de monitorizare de la distanță.

„Există un fel de sistem de raportare a informațiilor [la distanță]”, a spus el pentru Meduza. „Dar […] în ce măsură este raportată întreaga poveste este una dintre cele mai mari întrebări în acest moment.”

Potrivit lui Juikov, s-a vorbit despre o comisie a AIEA care va face o vizită la uzină, care este încă condusă de tehnicieni ucraineni. Dar atât partea rusă, cât și cea ucraineană au îndoieli cu privire la fezabilitatea unei astfel de vizite.

„Partea rusă suspectează AIEA că este părtinitoare și politizată”, a spus Jukov. „Am fost la [biroul] AIEA de mai multe ori și sunt mulți oameni din țările în curs de dezvoltare care lucrează acolo. Intervenirea în probleme politice nu este scopul lor.”

Între timp, Ucraina și-a exprimat îngrijorări legate de siguranță. Nu numai că ar fi aproape imposibil să garanteze securitatea membrilor comisiei AIEA într-o zonă de război activă, dar va fi greu de garantat și faptul că lucrătorii uzinei nucleare Zaporojie vor răspunde liber la întrebări.

„Dacă AIEA îi întreabă pe unii dintre [lucrători] despre ceea ce se întâmplă și autoritățile ruse sau soldații ruși monitorizează [conversația], aceștia ar putea fi îngrijorați de siguranța lor. S-ar putea teme de răzbunarea ulterioară pentru că au dat răspunsuri oneste”, a spus Jukov. „Poate că acești oameni ar trebui aduși pe un teritoriu neutru și interogați acolo. Pe scurt, aceasta este o problemă complicată.”

Ce se cunoaște

Forțele ruse au capturat centrala nucleară Zaporijie în primele zile ale invaziei. Totuși, dacă autoritățile ruse speră să anexeze zonele înconjurătoare și să controleze permanent instalația, nu vor avea doar câteva probpeme de rezolvat. În primul rând, centrala este conectată la rețeaua electrică a Ucrainei.

„Acest lucru este absolut vital, deoarece uzina nu furnizează doar electricitate, ci o și consumă, în parte din cauza sistemului său de răcire”, a spus Juikov. „Este posibil ca reactoarele să funcționeze autonom, dar nu așa sunt destinate să funcționeze, și o pot face doar pentru o perioadă limitată de timp.”

Chiar dacă Rusia ar fi putut teoretic să treacă instalația pe rețeaua electrică rusă, totuși, ar trebui să se bazeze pe expertiza tehnicienilor ucraineni. În timp ce centrala se bazează pe VVER (reactoare energetice apă-apă), care au fost proiectate în Uniunea Sovietică, echipamentele de la uzina Zaporijie diferă semnificativ de cele ale stațiilor nucleare din Rusia. Unul dintre reactoare, de exemplu, folosește elemente de combustibil care provin din SUA, iar înlocuirea lui, a spus Juikov, nu ar fi o sarcină ușoară.

Potrivit lui Jukov, reprezentanți ai corporației energetice de stat ruse Rosatom au venit la uzină pentru a observa operațiunile. „Dar nu au intervenit deloc în conducerea stației, de care se ocupă muncitorii ucraineni, și pe bună dreptate.”

Pe 3 august, directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a raportat că lanțul de aprovizionare cu echipamente și piese de schimb la uzina Zaporijie a fost întrerupt. Juikov a declarat pentru Meduza că, deși Rusia poate înlocui unele dintre componentele necesare, altele, cum ar fi software-ul folosit pentru a gestiona operațiunile stației, ar putea să nu fie accesibile.

„Aceasta este și o problemă dificilă”, a spus el, „dar nu pare să provoace un dezastru imediat.”

Cel mai rău scenariu

Doar în ultima săptămână, bombardamentele în jurul – și uneori direct la – stația Zaporijie s-au intensificat. Soldații au început chiar să folosească artileria mai degrabă decât armele mici. Atât armata rusă, cât și cea ucraineană s-au acuzat reciproc de atacuri.

Dar în timp ce perspectiva unui dezastru nuclear în Ucraina aduce inevitabil în minte tragedia de la Cernobîl din 1986, Juikov spune că nu de un asemenea accident se teme.

„Consider că este extrem de puțin probabil ca un reactor în sine – miezul unui reactor – să fie deteriorat într-un mod care să ducă la eliberarea cea mai mare parte a radioactivității sale”, a precizat el pentru Meduza. „Un dezastru precum cel de la Cernobîl sau cu consecințele unei explozii nucleare sunt o fantezie. [Reactoarele de la Zaporijie] ar fi foarte greu de distrus, chiar dacă ai vrea s-o faci intenționat. Sunt înconjurate de carcase puternice și straturi de protecție suplimentare.”

O comparație mai potrivită, a spus el, ar putea fi dezastrul de la Fukushima din 2011. Dar există încă câteva diferențe importante între uzina ucraineană și cea japoneză.

„Apa radioactivă care a fost eliberată ca urmare a incidentului [Fukushima] a fost aruncată parțial în Oceanul Pacific. Oceanul Pacific este imens, așa că nu s-a întâmplat nimic dezastruos. Centrala nucleară Zaporijie se află pe malul lacului de acumulare Kakhovka de pe râul Nipru. Dacă materialele radioactive pătrund în râu, ceea ce ar fi destul de probabil în cazul unui accident, ar fi foarte rău”, a spus el.

În 2015, a spus Juikov, o echipă de cercetători ruși a simulat un dezastru nuclear la uzina Zaporijia pentru a determina care ar fi efectele sale probabile. Echipa și-a bazat studiul pe ideea unui cutremur – un eveniment rar care, la acea vreme, era încă considerat mai plauzibil decât bombardarea activă în zonă. Studiul a constatat că cei care ar avea de suferit cel mai mult ar fi locuitorii teritoriilor din jur, chiar dacă nu s-ar produce niciun deces.

„Situația ar fi extrem de neplăcută – la fel ca la Fukushima. La Fukushima n-a murit nimeni, dar toată lumea a trebuit să fie relocată, iar japonezii au trebuit să ia tot felul de măsuri de siguranță amănunțite”, a spus Juikov.

În esență, dacă materialele nucleare ar fi eliberate în atmosferă din uzina Zaporijie, principala amenințare pentru civili ar fi expunerea pe termen lung la izotopi nucleari, care le-ar crește semnificativ riscul de a dezvolta cancer.

Perioada de timp pe care oamenii ar trebui să o evacueze după un accident ar depinde de elementele scurse.

„Dacă un reactor în funcțiune ar fi distrus și Iod-131 ar fi eliberat, evacuarea ar trebui să aibă loc în câteva zile. Dacă ar fi eliberat Cesium-137 (Nota editorului: un produs secundar al fisiunii nucleare), probabil că ar avea la dispoziție o lună”, a spus Juikov.

Cu alte cuvinte, dacă un obuz se întâmplă să lovească stația Zaporijie într-un loc nedorit, întregul teritoriu deveni de nelocuit. „Nu va conta cine a tras primul foc”, a remarcat Zhuikov.

Singura soluție fezabilă, a spus el, este crearea unei zone demilitarizate în jurul centralei.

„Miza este prea mare. Și toată responsabilitatea [dacă ar exista un accident] ar reveni părții care nu și-a retras trupele din zonă]. Iar oamenii care locuiesc acolo nu i-ar ierta”, a spus el.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite