Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor. Ziua în care Hristos a fost răstignit şi a murit pe cruce

Este una dintre cele  trei zile de sărbătoare religioasă creştină numite Triduum Sacrum, alături de Joia Mare şi Sâmbăta Mare.

În Vinerea Mare, în mijlocul bisericii, se scoate Sfântul Epitaf, pânza care are pe ea chipul Mântuitorului, pe sub care trec credincioşii, până în după-amiaza zilei de sâmbătă.

Slujbele din această zi cuprind: Denia de Joi seara, în timpul căreia se citesc cele douăsprezece Evanghelii care vorbesc despre Pătimirile Domnului; Ceasurile împărăteşti au loc vineri dimineaţa, apoi Vecernia, în timpul căreia se face şi „Punerea în mormânt“ sau scoaterea Epitafului în mijlocul bisericii, spre închinare şi Pavecerniţa.

Răstignirea pe cruce

Nu era practicată de evrei, dar în Palestina aceasta pedeapsă a fost aplicată de autoritatea romană, sentinţa fiind pronunţată de către conducatorul provinciei într-un loc public. Cel care primea condamnarea la moartea pe cruce era dezbracat de haine, biciuit şi obligat să parcurgă drumul până la locul execuţiei cu bârna orizontală a crucii în spate, legată de mâinile întinse.

Din Scriptură aflam că, dupa ce Hristos a fost biciuit, Pilat din Pont, atunci guvernator al Iudeei, spălându-se pe mâini a rostit sentinţa, iar Mântuitorul Hristos a fost trimis spre locul răstignirii, purtându-Şi crucea.

Iisus şi-a purtat crucea până pe Dealul Golgota, locul răstignirii, împreună cu alţi 2 condamnaţi, iar pe drum au fost 14 popasuri. Pe Dealul Golgota, L-au pironit la mâini şi la picioare şi L-au răstignit cruce, pe care era scris I.N.R.I. (ce se traduce prin Iisus Nazanireanul Regele Iudeilor).

Pătimirea şi moartea lui Isus au lăsat o impresie profundă asupra oamenilor de atunci şi de după aceea, iar crucea a devenit însuşi simbolul creştinismului.

Din Evanghelii aflăm că Iosif din Arimateea l-a coborat pe Domnul de pe Cruce şi l-a îngropat împreună cu Nicodim, în mormântul aflat într-o grădina din apropierea locului răstignirii.

Tradiţii în Vinerea Mare

În mai multe locuri din ţară este refăcut drumul crucii. Cel mai lung traseu este la Lupeni, în judeţul Hunedoara, acolo unde mii de pelerini străbat an de an câte zece kilometri din oraş până la schitul Straja, aflat la altitudinea de 1440 m.

Drumul crucii este refăcut în mod simbolic şi din Arad până la Mânăstirea Hodoş-Bodrog, cea mai veche aşezare monastică din ţara noastră.

În ziua în care Iisus Hristos a fost răstignit pe cruce, nu se ară, nu se seamană şi nu se sădesc pomi, pentru că nu vor rodi. Femeile nu au voie să coacă, sa coasă sau să spele rufe.

În Vinerea Mare nu este bine să mănânci urzici şi nu e bine să fie folosit oţetul, deoarece pe cruce Iisus a fost bătut cu urzici, iar buzele Mântuitorului au fost udate cu oţet.

Se pune că dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an bun şi mănos, iar dacă te scufunzi în Vinerea Mare în apă rece de trei ori, vei fi sănătos tot anul.

sursa

crestinortodox.ro