Solidaritate pentru scăderea facturilor la energie. Virgil Popescu: ”Miniştrii din statele UE au ajuns la un acord privind noi măsuri în sectorul energetic”

Taxa de solidaritate aprobată de liderii Uniunii este menită să ajute populația să treacă peste iarnă, fără să plătească facturi uriașe la energie. Se estimează că vor fi adunate 140 de miliarde de euro, prin această contribuție.

Potrivit înțelegerii la care au ajuns miniștrii Energiei din țările Uniunii Europene, companiile energetice trebuie să cedeze statelor o parte din profiturile înregistrate de la 1 decembrie anul acesta, până pe 30 iunie anul viitor. Acești bani vor fi folosiți pentru a compensa creșterea facturilor la energie pentru populație și micile companii. Nu s-a ajuns însă la consens la plafonarea prețului gazului, pentru că Germania se opune acestei variante.

”Trebuie să oferim un preţ plafonat pentru tot gazul rusesc, nu doar pentru cel prin conducte, ci şi pentru gazul lichefiat, şi pentru partenerii noştri cu care putem negocia, trebuie să negociem segmentul de preţ”, declară Kadri Simson, comisarul european pentru Energie.

De asemenea, miniştrii au propus reducerea de energie electrică cu cel puțîn 5% la orele de vârf..

Situația actuală este una specială, mai aes că ministrul german de finanțe a avertizat că țara sa și Europa sunt într-un război energetic declanșat de Rusia. Mari sectoare ale economiei germane sunt în continuare dependențe de gaz și mari consumatoare de energie electrică.

Pe de altă parte, autoritățile de la Paris nu și-au ascuns îngrijorarea față de situația de la Londra, unde planul premierului Liz Truss de reduceri uriaşe ale taxelor a provocat haos pe pieţele financiare.

Pe fondul acestor discuţii, Ungaria a anunțat că nu va sprijini o nouă rundă de sancțiuni la adresa Moscovei. Pentru ca sancțiunile din pachetul al optulea să fie impuse, planul trebuie aprobat de toți membrii Uniunii Europene.

Noile măsuri, explicate de ministrul Energiei

Miniştrii ţărilor europene au ajuns, vineri, la un acord politic privind o serie de noi măsuri care vor fi luate în sectorul energetic, a scris, pe Facebook, ministrul român de resort, Virgil Popescu.

„Am participat astăzi la reuniunea Extraordinară a Consiliului TTE în format Energie, organizată la Bruxelles, pentru a discuta măsuri concrete de abordare a problemei preţurilor ridicate la energie şi gaze naturale. Ca urmare a reuniunii anterioare a Consiliului Energiei din 9 septembrie 2022 în care am semnalat Comisiei Europene, alături de ceilalţi miniştri, preocupările noastre cu privire la necesitatea unei intervenţii rapide în piaţa de energie la nivel comunitar, astăzi am ajuns la un acord politic cu privire la o serie de măsuri de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie”, a scris Popescu.

Acest nou set de măsuri completează cadrul existent la nivelul UE dezvoltat cu sprijinul statelor membre pentru a asigura rezilienţa şi solidaritatea europeană în contextul crizei energetice determinate de războiul din Ucraina.

Noile măsuri vizează, printre altele, captarea veniturilor suplimentare realizate de producătorii de energie electrică şi alţi actori din piaţa de energie electrică peste un nivel maxim de 180 Euro/MWh în perioada 1 decembrie 2022 – 30 iunie 2023 şi utilizarea acestora pentru a finanţa măsurile de protecţie a consumatorilor finali de energie electrică, instituirea unei contribuţii de solidaritate din partea companiilor care activează în domeniul petrolului, gazului natural, cărbunelui şi al rafinăriilor, demersuri de reducere voluntară a consumului de energie electrică cu 10% cu o componentă obligatorie de 5% în orele de vârf.

România a susţinut în ambele situaţii ca reducerea să fie voluntară, dar, în cazul orelor de vârf, doar Bulgaria, Grecia, Croaţia şi Ungaria au fost alături de reprezentanţii ţării noastre. În schimb, România a obţinut flexibilităţi suplimentare privind modul de identificare a orelor de vârf la nivel naţional.

Statele membre vor putea, de asemenea, interveni în stabilirea unor preţuri reglementate la energie electrică pentru consumatorii casnici şi IMM-uri şi alte categorii de consumatori.

În cadrul negocierilor, România a obţinut garantarea faptului că măsurile deja adoptate la nivel naţional privind protejarea consumatorilor şi captarea veniturilor realizate de toţi participanţii din piaţă (producători de energie din toate sursele de energie, traderi şi furnizori), într-o abordare echitabilă, pot fi menţinute.

România a promovat măsuri suplimentare de protejare a consumatorilor energo-intensivi, fiind importantă menţinerea competitivităţii industriei europene şi păstrarea locurilor de muncă.

„Cu privire la piaţa gazelor naturale, am reiterat în cadrul dezbaterilor urgenţa implementării unui plafon la tranzacţiile cu gaze naturale pe piaţa angro europeană. Demersul este susţinut de majoritatea statelor membre şi vizează un tarif plafonat pentru importurile de gaze naturale indiferent de provenienţă şi pentru tranzacţiile interne, cu asigurarea securităţii în aprovizionare. Un tarif plafonat ar conduce la un preţ mai redus la energia electrică produsă pe bază de gaze naturale, la agentul termic şi la materia primă utilizată în industria de profil. De asemenea, România susţine în continuarea activarea de urgenţă, înainte de iarna aceasta, a Platformei Energetice Europene pentru achiziţia în comun a gazelor naturale astfel încât să se asigure o distribuţie echitabilă a volumelor suplimentare de gaze şi LNG atrase către UE”, a mai scris ministrul.

Pentru viitorul apropiat, România continuă să susţină obiectivul de decuplare a preţului energiei electrice de cel la gazului natural, solicitând propuneri concrete din partea Comisiei Europene pentru reformarea design-ului pieţei de energie.

De asemenea, România a indicat sprijinul pentru securitatea în aprovizionare cu gaze şi energie electrică a Republicii Moldova, menţionând declaraţia comună adoptată la Odessa în luna septembrie 2022 între România, Republica Moldova şi Ucraina pentru stimularea interconectărilor şi cooperării în domeniul energiei şi creşterea schimburilor bilaterale de energie electrică, în special în perspectiva asigurării siguranţei în aprovizionare a Republicii Moldova în această iarnă.

România şi-a exprimat îngrijorarea alături de alte state membre faţă de scurgerile de gaze din gazoductele Nord Stream 1 si 2 din Marea Baltică şi suportul pentru măsuri la nivel european de creştere a siguranţei infrastructurii critice. De asemenea, a condamnat orice acţiuni deliberate de sabotare a reţelelor de aprovizionare la nivelul UE, cu impact asupra securităţii şi rezilienţei comunitare.