#WorldPhotographyDay | 19 august, Ziua mondială a forografiei

De la începutul secolului al XIX-lea, fotografia a devenit un mediu în continuă creștere, un mod de exprimare și apreciere personală pentru nenumărați oameni din întreaga lume.

O fotografie are capacitatea de a surprinde un loc, o experienţă, o idee, un moment. Din acest motiv, se spune că o imagine nu face cât o mie de cuvinte. Fotografiile pot transmite o senzație mai rapid și mai eficient decât cuvintele. O fotografie poate face privitorul să vadă lumea prin ochii fotografului.

Fotografiile depășesc chiar trecerea timpului – o fotografie de acum o sută de ani poate fi încă la fel de apreciată acum, ca şi atunci. O fotografie făcută mâine poate fi la fel de apreciată şi peste o sută de ani.

Istoria fotografiei

Fotografia a fost realizată inițial de Nicéphore Niépce, folosind clorură de argint pentru a acoperi o bucată de hârtie. Cu toate acestea, fotografia avea să se întunece complet în cele din urmă, deoarece nu știa cum să îndepărteze clorura de argint de pe hârtie pentru a conserva fotografia. Fotografiile au devenit din ce în ce mai bune de-a lungul anilor, mai întâi cu „aparatul de fotografiat” și cu posibilitatea de a face o fotografie în acest mod. Poți să încerci să le arăți copiilor diferențele dintre aparatele foto de-a lungul timpului, cum ar fi cele din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, apoi comparați-le cu aparatele foto actuale. O oportunitatea excelentă pentru a le îmbogăți cunoștințele copiilor despre istorie!

Salturile majore în tehnologie au afectat fotografia la fel de mult ca orice altă fațetă a vieții din întreaga lume. Cu atât de multe alte mărci existente, nu a fost de mirare că piața fotografiei a avut parte de un astfel de salt, iar aparatele foto au devenit mai bune, mai rapide, mai accesibile și mai ușor de utilizat. Cu toate acestea, cu toate inovațiile și creativitatea, știința și chiar marea cantitate de artă care apare pe tărâmul fotografiei, nimic nu poate învinge simpla plăcere de a face fotografii și de a dezvălui diferite cadre pentru a te bucura de integritatea fotografiilor.

Carol Popp de Szathmári, primul artist fotograf al Românie

Pictor şi fotograf, Carol Popp de Szathmári s-a născut la 11 ianuarie 1812, la Cluj, în Imperiul Austriac. A studiat dreptul la Cluj, dar şi-a întrerupt studiile plecând să studieze pictura la Roma şi apoi la Viena, la Academia de Arte.

În 1840, după cum relatează George Potra în lucrarea sa Aspecte privind istoricul fotografiei în România, în Româia a fost adus primul aparat de fotografiat, un dagheriotip cumpărat de Colegiul Sfântu Sava, unde lucra în acel timp şi Szathmári.

Însuşi Szathmári a ţinut să specifice data în care a executat prima sa fotografie – noiembrie 1848.

Calotipia (vechi procedeu de fotografiere, în care se folosea clorura de argint ca sensibilizator şi cea de sodiu sau iodura de potasiu pentru fixare) reprezintă un Cupidon cu braţele frânte, o statueta din colecţia personală de antichităţi.

Această este prima fotografie realizată în România şi se află în colecţia Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei, fiind una dintre nestematele acesteia.

În timpul Războiul Crimeii (1853-1856), Szathmári s-a aflat pe malul Dunării unde se dădeau lupte, în preajma Olteniţei şi a Silistrei, unde a imortalizat chipuri, bivuacuri, fortificaţii, combatanţi şi scene de luptă, devenind astfel primul artist fotograf al României şi primul fotoreporter de război din lume.

De asemenea, staţionarea trupelor ruseşti şi apoi a celor turceşti şi austriece la Bucureşti i-a oferit artistului o altă neaşteptată posibilitate de afirmare a talentului de fotograf realizând o bogată colecţie de fotografii cu chipuri militare.

La Cabinetul de stampe al Academiei Române se păstrează mai multe clişee pe sticlă şi fotografii cu ofiţeri superiori din toate armele şi din toate taberele.

Lui Szathmári îi aparţine şi portretul generalului rus Mihail Dimitrievici Gorceakov, publicat în revista „The Illustrated London News”, în 3 octombrie 1855.

Carol Popp de Szathmári a fost premiat în cadrul Expoziţiei Universale de la Paris din 1855 pentru albumul cu imagini din Războiul Crimeii, oferit apoi de fotograf şi împăraţilor Napoleon al III-lea şi Franz Iosif I, reginei Victoria, regelui Würtembergului şi marelui duce Carl Alexander de Saxa-Weimar-Eisenach.

Ulterior, Szathmári a călătorit în China şi în Siberia unde a realizat fotografii artistice şi a deţinut un atelier de fotografie pe Podul Mogoşoaiei, vis-a-vis de Biserica Săridar.

Bun desenator şi specialist în tehnica acuarelei, Carol Popp de Szathmári a fost şi pictorul Curţii Regale din Cotroceni şi de asemenea, pictor şi fotograf oficial al regelui Carol I (1866-1914).

Prima fotografie panoramică realizată în ţara noastră a fost făcută în Bucureşti, de Carol Popp de Szatmari. În această imagine apare Palatul Brâncoveanu, care a aparţinut apoi prinţului Bibescu, care l-a vândut, prin urmaşi, statului român, care l-a demolat. Pe locul său s-a făcut Piaţa Bibescu (o parte din Piaţa Unirii de astăzi).

Carol Popp de Szathmári a publicat un volum cu 100 de fotografii şi a deschis expoziţii la Bucureşti, în 1864 şi 1868.

La Viena a expus cu ocazia Expoziţiei Universale din 1873, costume naţionale şi peisaje româneşti şi a obţinut premiul II.

Carol Popp de Szathmári a murit la Bucureşti, în 3 iunie 1887.