Ziua în care Galileo Galilei descoperă cel de-al patrulea satelit al planetei Jupiter, Callisto

Astăzi este ziua în care Galileo Galilei descoperă cel de-al patrulea satelit al planetei Jupiter, Callisto. Vă dați seama ce telescop performant avea.

Și unde mai pui că și-l construise singur. Callisto era o nimfa sedusă de Zeus și ucisă de Artemis a cărei preoteasă era după ce Hera, soția lui Zeus s-a enervat și a transformat-o in ursoaică.

Drept mulțumire pentru serviciile erotice, Zeus a transformat-o în constelația Ursa Mare. Cam toate stelele și asteroizii poartă nume mitologice.

Dar aici pare o confuzie. Domnișoara Callisto a devenit și satelit și constelație. Nu e rău. Performanța mai mare decât cea a lui Zeus-Jupiter, care e doar planetă.

Galilei plecase cu ideea să se facă preot, dar pe drum s-a schimbat și a devenit om de știință, matematician, astronom și fizician.

A susținut mereu teoria helocentrică a lui Copernic, mai ales că avea mijloace să exploreze cerul.

Pentru asta Inchiziția, care deja îl arsese pe rug pe Giordano Bruno, l-a amenințat că-l incendiază și pe el dacă nu retractează toate teoriile.

Galileo era bătrân și de gura familiei a abjurat. Un mit urban, ușor naiv, spune că după retractare a rostit cuvintele Eppur si muove, (Si totuși se miscă). Ia gândiți-vă. Cu preoții inchiziției în fața care-l amenințau că-l ard pe rug, Galilei să rostească ușor ironic, fie și în barba, și totuși pământul se mișcă.

Nici măcar nu l-au absolvit. L-au arestat la domiciliu unde a și murit după opt ani, singur și trist și bolnav de inimă.